UN RAFINAT SPECTACOL CU O POVESTE PLINĂ DE TÂLC
Sunt necesare precizări privind subiectul complicat al “piesei”, de fapt un scenariu al unui posibil film. Personajul central e cavalerul d’Eon, credincios regelui Franței, Ludovic al XV-lea, consemnat în istorie pentru faptele sale; acesta e trimis la curtea imperială a Rusiei, dominată de țarina Elisabeta, fiica lui Petru cel Mare. Scopul deplasării în compania lui Douglas este studierea și stabilirea unor relații diplomatice între Franța și Rusia. Cavalerul d’Eon întreprinde această “vizită de lucru” … în travesti, sub chipul atractiv al domnișoarei, Lia de Beaumont, însoțită de “unchiul” Douglas. Scenariul cu fină ironie prezintă culisele imperiale pe două planuri – serviciile secrete de spionaj politic, cu cei doi spioni activi în relații diplomatice și “alcovul” folosit și în scopuri politice. Scenariul sugerează discret că urmele din culisele politichiei secolului al XVIII-lea mai există și astăzi. Nae Caranfil dezvoltă o acțiune complicată în jurul cavalerului d’Eon/domnișoara Lia de Beaumont și a însoțitorului Douglas, aparent om de știință, cel care evocă și participă la faptele comico-dramatice petrecute în societatea țarinei; cei doi spioni diplomați sunt stâlpii acțiunii, personaje meticulos construite de autor; în jurul lor, mișună o sumedenie de personaje–argument care punctează conflictul joculului periculos, adevăr – minciună. Scenariul disecă culisele politichiei celor din vârful puterii, prin apariția a peste patruzeci de personaje. Proiectul realizat de Nae Caranfil devine pe scena Naționalului bucureștean o superproducție.
Scenariul este filmic prin schimbarea rapidă a locului acțiunii și regizorul Nae Caranfil conduce cu fermitate și ritm, înfrățirea prin montaj a multiplelor scene; în unele momente aplică două planuri de joc paralele, pe unul îl transformă la un moment dat într-un tablou static care va fi comentat de cei din celălalt plan și apoi îl activează din nou. Nae Caranfil, regizor de film, nu folosește însă, proiecțiile video – efect la modă practicat de mulți regizori de teatru, ilustrează scenic acțiunea doar prin manipularea planurilor de joc și aplicarea iscusită a jocului luminii. Acțiunea complicată este povestită scenic coerent și spectaculos, de pare ca un pârâu venit din vârful muntelui care curge aparent lin până când întâlnește pietrele.
Atmosfera generală se consolidează atractiv prin ilustrația muzicală aparținând regizorului, în care intervine și un moment de muzică live cu Trio Mirea și o cântare vocală reușit înfăptuită de Miruna Bilei în personajul Ecaterinei; nu lipsesc, nici dansul din reprezentație, dirijat coregrafic în stilul epocii de Florin Fieroiu și nici luptele spadasinilor îndrumați de Ionuț Deliu. Fiecare moment surprinde prin multitudinea de posibilități de ilustrare scenică folosite de regizor în conceptul său teatral, dar punctul forte rămâne interpretarea celor doi minunați actori – Claudiu Bleonț (Douglas) și Vlad Logigan (cavalerul d’Eon/domnișoara Lia de Beaumont).
Personaje de mare importanță pentru evocarea istoriei de la curtea imperială, beneficiază de interpretări remarcabile; Magda Catone este Madame Dumonet și Mihai Calotă, Woronțov, cu subtilitate sugerate. Un personaj de referință majoră, cu fină ironie integrat acțiunii, Țarina Elisabeta revine actriței Raluca Petra care admirabil îi ferește caracterizarea de vulgaritatea solicitată de istoria vieții stăpânei autoritoare și încearcă cizelarea nemulțumirilor personale dictate de manifestărilor celor din jur. Cuceritoare, încântătoare sunt aparițiile Mirunei Bilei în tânăra și zvăpăiata Ecaterina care va deveni, stăpâna Rusiei la maturitate.
Papagalul mut din colivia țarinei va cânta în final, să amintească prezentului că istoria se repetă. Ecoul reprezentației la public, poate fi diferit, unii îi vor aplauda spectaculozitatea și interpretarea personajelor centrale, alții tematica subtilă, iar unii s-ar putea să fie uimiți de întâlnirea cu istoria pe care o ignoră din naivitate. “Papagalul mut” este un spectacol eveniment, inventiv teatral, rafinat prezentat pentru contactul cu o poveste istorică, mereu actuală.