UN SPECTACOL DE COMEDIE REUȘIT
Teatrul independent își desfășoara activitatea la noi, pe două tronsoane. Avem Teatre independente cu spații neconvenționale de joc în sedii stabile, pornind de la Teatrul Act și Teatrul Luni de la Green Hours din Capitală, dar și “proiecte independente” manevrate de impresari. Bucureștiul și marile orașe din țară sunt invadate de afișe care anunță tot felul de spectacole independente. Palatul Național al Copiilor din Capitală prezintă constant astfel de spectacole, cu toate că dotarea tehnică a scenei e precară, ca să nu îi spunem jalnică. Am vizionat un “proiect independent” în acest “palat”, “O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale ce reunea în distribuție pe Maia Morgenstern (Teatrul Național “I. L. Caragiale), Ioana Calotă (Teatrul “Nottara”), Tudor Aaron Istodor, Gyuri Pascu și alte nume de rezonanță. Spectacolul era o șușă vulgară, alarmantă și pentru acceptul unor personalități actoricești de a se preta la “adaptarea” lui Caragiale într-un limbaj teatral de gang. (Argument
area acestei afirmații se află în comentarea spectacolului pe acest blog). Dar tot un “proiect independent” poate fi considerat și spectacolul “Străini în noapte” cu Florin Piersic și Emilia Popescu, în regia maestrului Radu Beligan, un spectacol remarcabil. (A fost comentat în suplimentul “Timpul liber” al cotidianului “România liberă”).
Pentru “Străini în noapte” s-a ivit însă, o concurență, “Desculț în parc”, ce are drept cap de afiș pe Ștefan Bănică Jr. După vizionarea șușei ce îl avea drept pretext pe Caragiale, m-am îndreptat cu temeri spre Teatrul Național de Operetă “Ion Dacian” care găzduiește “Desculț în parc”. De la bun început temerile s-au spulberat, spectacolul dovedindu-se a fi lucrat cu multă migală și bun gust artistic. Piesa este o comedie romantică de Neil Simon, jucată cu succes pe Broadway, în 1967 câștigând prețuire și prin filmul cu Robert Redford și Jane Fonda. La noi, în 1996, cu această piesă s-a inaugurat Teatrul “George Ciprian” din Buzău la inițiativa dramaturgului Paul Ioachim, prin spectacolul regizat de regretatul Dinu Manolache.
Acest “proiect independent” prilejuiește debutul ca regizor a unei vedete autentice, Ștefan Bănică Jr. Debutul său este demn de toată stima, pentru că regizorul construiește o sumedenie de momente comice prin care sporește umorul situațiilor și amuzamentul spectacolului. Un cuplu, avocatul Paul Bratter (Ștefan Bănică Jr.) și Corie (Oana Ioachim), își încep viața ca tineri însurăței prin închirierea unei garsoniere prăpădite de la etajul nouă dintr-un bloc lipsit de lift din Manhattan. Înălțimea la care e plasată locuința și neajunsurile din interiorul ei sunt cu fantezie exploatate de regizorul Ștefan Bănică Jr. printr-o serie de acțiuni, de gaguri, ce susțin și amplifică efectul comic al dialogului cu dibăcie scris de britanicul Neil Simon. Un sprijin în constructul regizoral este și decorul lui Ștefan Caragiu, sugestiv și funcțional. Costumele concepute de Adriana Popa completează imaginea atractivă a reprezentației. Regizorul a vegheat ca în spectacol să nu se infiltreze nici un accent vulgar, iar comicul să fie susținut prin interpretarea personajelor cu multă credință, cu firesc, prin definirea caracterelor în profunzime, amănunțit. Distribuția este compusă din Ștefan Bănică Jr., Oana Ioachim, Mitică Popescu (Victor Velasco, un vecin), Ileana Cernat (Ethel Banks, mama lui Corie) și Bogdan Tudor (un reparator de telefoane). Reîntâlnirea cu Ileana Cernat, actrița Teatrului Odeon, este o surpriză plăcută. Pe Ethel Banks, actrița o concepe cu mult rafinament ca o persoană curioasă și singuratică, grijulie față de tânărul cuplu, care se pretează declanșând mult umor la o aventură alături de Victor Velasco, vecinul trăsnit al însurățeilor. Interpretarea sa degajă un comic irezistibil prin ținută, gesturi, expresii și nuanțarea subtextului replicilor. Jocul său este un exemplu de interpretare a unui astfel de personaj comic care ușor se putea pierde în exagerări fără rost. Evident că punctul forte al spectacolului este actorul Teatrului de Comedie, Ștefan Bănică Jr. în avocatul Paul Bratter cel care își împarte viața între dragostea sa pentru Corie și profesie, unde ambiționează aprecieri superlative și câștig material. Cu finețe actorul dezvoltă evoluția lui Paul, conflictele și relațiile cu cei din jur. Știe să creeze efecte comice din cele mai diverse situații. Fanii lui Ștefan Bănicâ Jr. cântăreț și compozitor, dar și moderator tv. (“Dansez pentru tine” la Pro Tv.), vor descoperi și prin acest
spectacol, după cel cu “Revizorul” de la Teatrul de Comedie, un actor admirabil de teatru, capabil de abordarea unor partituri diverse. Nu cântă în “Desculț în parc”, dar cucerește aplauze prin modul în care își tratează partitura unei comedii spumoase cu multă sensibilitate la nuanțe. Mitică Popescu, un actor de marcă neglijat însă, de repertoriul Teatrului Mic căruia îi aparține, este o apariție spectaculoasă în vecinul care se infiltrează în viața tânărului cuplu. Acest actor descoperă întodeauna cheia impunerii oricărui personaj, fie că este principal sau secundar. Mitică Popescu trăiește intens situațiile comice declanșate de prezența lui Victor Velasco, vecinul interesat să își completeze existența prin tot felul de șmecherii. Cu temperament și farmec comic o interpretează Oana Ioachim de la Teatrul Mic pe Corie. Naivitățile, cât și dorința de a își mulțumi mereu soțul prin ceea ce întreprinde sunt subliniate prin jocul actriței. Într-un rol minor, Harry Pepper, cel care repară telefonul familiei avocatului, Bogdan Tudor se remarcă prin interpretarea sa atent structurată pe relațiile cu partenerii.
“Desculț în parc” este un spectacol de comedie care nu poate deziluziona pe nimeni, degajă bună dispoziție prin interpretarea cu tâlc a umorului unor situații ușor de întâlnit în viața curentă. Am urmărit spectacolul într-o zi de luni, când teatrele instituționalizate nu activează, iar sala Teatrului Național de Operetă “Ion Dacian” era arhiplină, cu toate că biletele aveau prețuri specifice “proiectelor independente”, mai ridicate decât cele practicate la reprezentațiile teatrelor de stat. Publicul își dorește întâlniri cu actorii iubiți în special în spectacole din registrul comic, și dacă se poate, ele să fie de bună calitate artistică. Iată că se poate, cum demonstrează și “Desculț în parc” avându-l pe Ștefan Bănică Jr. în dubla calitate de regizor și actor, alături de colegi prețuiți. Trist rămâne însă, că pe lângă astfel de ”proiecte independente” reușite funcționează și șușe, tot cu personalități stimate ale teatrului nostru !
Teatrul independent își desfășoara activitatea la noi, pe două tronsoane. Avem Teatre independente cu spații neconvenționale de joc în sedii stabile, pornind de la Teatrul Act și Teatrul Luni de la Green Hours din Capitală, dar și “proiecte independente” manevrate de impresari. Bucureștiul și marile orașe din țară sunt invadate de afișe care anunță tot felul de spectacole independente. Palatul Național al Copiilor din Capitală prezintă constant astfel de spectacole, cu toate că dotarea tehnică a scenei e precară, ca să nu îi spunem jalnică. Am vizionat un “proiect independent” în acest “palat”, “O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale ce reunea în distribuție pe Maia Morgenstern (Teatrul Național “I. L. Caragiale), Ioana Calotă (Teatrul “Nottara”), Tudor Aaron Istodor, Gyuri Pascu și alte nume de rezonanță. Spectacolul era o șușă vulgară, alarmantă și pentru acceptul unor personalități actoricești de a se preta la “adaptarea” lui Caragiale într-un limbaj teatral de gang. (Argument
area acestei afirmații se află în comentarea spectacolului pe acest blog). Dar tot un “proiect independent” poate fi considerat și spectacolul “Străini în noapte” cu Florin Piersic și Emilia Popescu, în regia maestrului Radu Beligan, un spectacol remarcabil. (A fost comentat în suplimentul “Timpul liber” al cotidianului “România liberă”).Pentru “Străini în noapte” s-a ivit însă, o concurență, “Desculț în parc”, ce are drept cap de afiș pe Ștefan Bănică Jr. După vizionarea șușei ce îl avea drept pretext pe Caragiale, m-am îndreptat cu temeri spre Teatrul Național de Operetă “Ion Dacian” care găzduiește “Desculț în parc”. De la bun început temerile s-au spulberat, spectacolul dovedindu-se a fi lucrat cu multă migală și bun gust artistic. Piesa este o comedie romantică de Neil Simon, jucată cu succes pe Broadway, în 1967 câștigând prețuire și prin filmul cu Robert Redford și Jane Fonda. La noi, în 1996, cu această piesă s-a inaugurat Teatrul “George Ciprian” din Buzău la inițiativa dramaturgului Paul Ioachim, prin spectacolul regizat de regretatul Dinu Manolache.
Acest “proiect independent” prilejuiește debutul ca regizor a unei vedete autentice, Ștefan Bănică Jr. Debutul său este demn de toată stima, pentru că regizorul construiește o sumedenie de momente comice prin care sporește umorul situațiilor și amuzamentul spectacolului. Un cuplu, avocatul Paul Bratter (Ștefan Bănică Jr.) și Corie (Oana Ioachim), își încep viața ca tineri însurăței prin închirierea unei garsoniere prăpădite de la etajul nouă dintr-un bloc lipsit de lift din Manhattan. Înălțimea la care e plasată locuința și neajunsurile din interiorul ei sunt cu fantezie exploatate de regizorul Ștefan Bănică Jr. printr-o serie de acțiuni, de gaguri, ce susțin și amplifică efectul comic al dialogului cu dibăcie scris de britanicul Neil Simon. Un sprijin în constructul regizoral este și decorul lui Ștefan Caragiu, sugestiv și funcțional. Costumele concepute de Adriana Popa completează imaginea atractivă a reprezentației. Regizorul a vegheat ca în spectacol să nu se infiltreze nici un accent vulgar, iar comicul să fie susținut prin interpretarea personajelor cu multă credință, cu firesc, prin definirea caracterelor în profunzime, amănunțit. Distribuția este compusă din Ștefan Bănică Jr., Oana Ioachim, Mitică Popescu (Victor Velasco, un vecin), Ileana Cernat (Ethel Banks, mama lui Corie) și Bogdan Tudor (un reparator de telefoane). Reîntâlnirea cu Ileana Cernat, actrița Teatrului Odeon, este o surpriză plăcută. Pe Ethel Banks, actrița o concepe cu mult rafinament ca o persoană curioasă și singuratică, grijulie față de tânărul cuplu, care se pretează declanșând mult umor la o aventură alături de Victor Velasco, vecinul trăsnit al însurățeilor. Interpretarea sa degajă un comic irezistibil prin ținută, gesturi, expresii și nuanțarea subtextului replicilor. Jocul său este un exemplu de interpretare a unui astfel de personaj comic care ușor se putea pierde în exagerări fără rost. Evident că punctul forte al spectacolului este actorul Teatrului de Comedie, Ștefan Bănică Jr. în avocatul Paul Bratter cel care își împarte viața între dragostea sa pentru Corie și profesie, unde ambiționează aprecieri superlative și câștig material. Cu finețe actorul dezvoltă evoluția lui Paul, conflictele și relațiile cu cei din jur. Știe să creeze efecte comice din cele mai diverse situații. Fanii lui Ștefan Bănicâ Jr. cântăreț și compozitor, dar și moderator tv. (“Dansez pentru tine” la Pro Tv.), vor descoperi și prin acest
spectacol, după cel cu “Revizorul” de la Teatrul de Comedie, un actor admirabil de teatru, capabil de abordarea unor partituri diverse. Nu cântă în “Desculț în parc”, dar cucerește aplauze prin modul în care își tratează partitura unei comedii spumoase cu multă sensibilitate la nuanțe. Mitică Popescu, un actor de marcă neglijat însă, de repertoriul Teatrului Mic căruia îi aparține, este o apariție spectaculoasă în vecinul care se infiltrează în viața tânărului cuplu. Acest actor descoperă întodeauna cheia impunerii oricărui personaj, fie că este principal sau secundar. Mitică Popescu trăiește intens situațiile comice declanșate de prezența lui Victor Velasco, vecinul interesat să își completeze existența prin tot felul de șmecherii. Cu temperament și farmec comic o interpretează Oana Ioachim de la Teatrul Mic pe Corie. Naivitățile, cât și dorința de a își mulțumi mereu soțul prin ceea ce întreprinde sunt subliniate prin jocul actriței. Într-un rol minor, Harry Pepper, cel care repară telefonul familiei avocatului, Bogdan Tudor se remarcă prin interpretarea sa atent structurată pe relațiile cu partenerii.“Desculț în parc” este un spectacol de comedie care nu poate deziluziona pe nimeni, degajă bună dispoziție prin interpretarea cu tâlc a umorului unor situații ușor de întâlnit în viața curentă. Am urmărit spectacolul într-o zi de luni, când teatrele instituționalizate nu activează, iar sala Teatrului Național de Operetă “Ion Dacian” era arhiplină, cu toate că biletele aveau prețuri specifice “proiectelor independente”, mai ridicate decât cele practicate la reprezentațiile teatrelor de stat. Publicul își dorește întâlniri cu actorii iubiți în special în spectacole din registrul comic, și dacă se poate, ele să fie de bună calitate artistică. Iată că se poate, cum demonstrează și “Desculț în parc” avându-l pe Ștefan Bănică Jr. în dubla calitate de regizor și actor, alături de colegi prețuiți. Trist rămâne însă, că pe lângă astfel de ”proiecte independente” reușite funcționează și șușe, tot cu personalități stimate ale teatrului nostru !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu