O SATIRĂ IREZISTIBILĂ ȘI UN ALTFEL DE TEATRU
Când pătrund în spațiul restrâns
al Sălii Noi a Teatrului de Comedie, din Sfânta Vineri nr.11, spectatorii vor
fi susprinși de la bun început, privind spațiul de joc neconvențional, îngrătit
pe trei laturi de mese lungi improvizate, ocupate de sute de … bibelouri.
Imagini proiectate pe ecranele laterale vor explica vizual , rostul lor, și
trei tineri actori vor manipula la început, bibelourile . Îmbrăcați în negru , vor folosi apoi, și accesorii vestimentare esențiale
pentru a sugera diverse personaje specifice realități noastre. “Tigrul Sibian”
– “spectacol de Gianina Cărbunariu” propune vizionarea unui altfel de teatru,
fiind o satiră cu fin umor și accente dramatice, despre noi și actualitatea
noastră. Gianina Cărbunariu este singurul regizor tânăr care a luptat și a
reușit a se impune ca personalitate creatoare în teatrul independent.
Pentru
Gianina Cărbunariu “un spectacol de …” presupune și drumul său de la dramaturgie la regie; se documentează și creează
un scenariu inspirat din actualitate și îl dezvoltă apoi, teatral. Este și
dramaturg, nu numai regizor, lucrează pentru consolidarea teatrului independent
și a reușit să i fie alături o echipă de tineri actori admirabili. După zece
ani de la lansarea cu “Stop the Tempo” la Teatrul Luni, până la “X mm din Y km”
și “20/20” ( spectacole comentate pe blog), Gianina Cărbunariu continuă acum,
ca dramaturg și regizor, intenția de teatru social, printr-un subtil pamflet
teatral. Consolidează astfel, impunerea unui altfel de stil teatral, novator ca
ținută scenică, definitoriu pentru
teatrul social . S-a inspirat și documentat, în acest caz dintr-un
fapt divers real, relatat de presă. În 2011, un tigru a evadat de la grădina zoologică
din Sibiu și a fost împușcat. Povestea tigresei Mihaela devine un pretext
pentru Gianina Cărbunariu care reușește prin situații și replică, inteligent
concepute, să atenționeze asupra stării actuale a societății noastre.
Într-o
scenografie inventiv sugerată de Andrei Dinu prin multitudinea de bibelouri
dintr-o lume de porțelan încremenită , dar cu recul în realitate prin diverse
personaje, se derulează acțiunea. Mihaela, un tigru evadat, nu apare activ în
scenă, surprindre doar gestul de prospecție a unei comunități exterioare locului
său cu gratii, ca persoană liberă, dornică să cunoască și existența altora. Cei
din comunitate vorbesc despre
personaj, ca despre o femeie
ciudată într-o blană elegantă. Excelent și-a gândit scenariul Gianina
Cărbunariu, prin numeroasele secvențe cu comentarii surpriză referitoare la
aparițiile Mihaelei. De la turiștii străini vizitatori ai orașului, la un
pensionar, la un cuplu de oameni bogați cărora le vizitează domeniul Mihaela,
de la niște păsări – un pormbel, o cioară și o vrăbiuță, până la funcționarii
unei bănci, și în final, la comentariile “colegilor” tigrului de la grădina
zoologică, fiecare secvență este admirabil susținută de replică și vizualizare
teatrală prin măestria regizoarei. Râzi, te întristezi și din nou, râzi ! Nu
este însă, un spectacol de divertisment apropiat teatrului de estradă, ci o
satiră percutantă de … teatru social, coerent, cu măsură dezvoltat, fără note
forțate moralizator categoric, doar provocator ca fiecare receptor să
gândească asupra realității sociale din preajmă, să o judece mai
atent.
Fiecare
secvență este departajată prin “songuri” , momente muzicale (muzica Bobo
Burlăcianu), susținute ireproșabil, în principal, de actrița Paula Gheorghe.
Imaginea teatrală este mereu amplificată prin proiecții înfăptuite pe rând, de
cei trei actori – Paula Gheorghe, Toma Dănilă și Rolando Matsangos – prin cele
două camere video ce transmit live accente de prim - plan cu bibelourile
simbolice pentru fiecare secvență. Gianina Cărbunariu concepe ca într-un montaj filmic
imaginea spectacolului, cu forță de expresie, atractiv și cu scopul precis de a
radiografia o comunitate, de la surprinderea amănuntului – “bibelourile”, până
la relațiile active definite prin diverse personaje, reușit prezentate de cei
trei tineri actori. De la bun început, actorii prin manevrarea bibelourilor, ne
caracterizează locul acțiunii , comunitatea unde se petrece. Desenează scenic
un orășel cu pretenții europene – centrul său vechi, o biserică, spațiul de
locuit rezidențial, grădina zoologică, etc. Minunat moment teatral, cu subtilă ironie prezentat. Cei trei
actorii lucrează de mai mult timp în echipa Gianinei Cărbunariu și sunt
remarcabili și în acest spectacol, prin mobilitatea trecerii de la o situație
la alta, de la interpretarea unui personaj, la altul. Esență expresivă se poate defini interpretarea acestor trei tineri actori. Toma Dănilă uimește cum poate
fi , când un pensionar revoltat de manifestările tinerilor din curtea blocului,
când … o vrăbiuță lipsită de apărare. Rolando Matsangos sugerează la nuanță,
fie pretențiile parvenitului bogătaș, fie … o cioară. Senzațional se adaptează
acestei originale convenții regizorale și Paula Gheorghe prin transformările
rapide în diverse personaje, cât și în momentele muzicale. Rostul povestitorilor din
debutul reprezentației și adaptarea la personaje sunt înfăptuite cu
credibilitate prin harul special al acestor tineri actori.
Iată
că din nou tinerii pot revitaliza convenția teatrală, îi pot da o nouă față
estetică. Nu poate deziluziona pe nimeni noul drum de teatralizare cultivat de
Gianina Cărbunariu și echipa sa. Libertatea și captivitatea , libertatea
existențială concretă și pericolul captivității sociale, sunt punctele principale ale tematicii
acestui spectacol eveniment. A fost realizat prin colaborarea Asociației
DramAcum cu Teatrul de Comedie ce l-a găzduit, și sperăm că spectacolul va fi
înscris în repertoriul curent al teatrului pentru că merită să fie cunosct
Marelui Public.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu