UN EVENIMENT TEATRAL , PROTAGONIȘTI … TINERII ACTORI
Într-o
țară în care teatrul, cultura în general, nu interesează pe conducătorii săi și
o oprimă, Gala, având la această ediție un motto plin de tâlc – “Sunt actor,
sunt spectaculos” -, a dat un semnal de alarmă că într-adevăr avem o tânără
generație apreciabilă de actori, nedreptățită de legislație și de posibilitatea
de a practica profesia aleasă. UNITER, echipa sa și președintele acestei
organizații profesionale, Ion Caramitru, au reușit o ediție ieșită din nota
comună prin sprijinul unui director artistic de excepție, regizorul RADU AFRIM
și a unui sponsor rar întâlnit, Nicușor Năstase care a pus la dispoziția
participanților propietatea sa, Vox Maris de la Costinești.
Cum teatrul a evoluat în ultimele două
decenii, directorul artistic, regizor cu experiență, a “renovat” inspirat
proiectul Galei. Avem “teatrul cuvântului”, dar astăzi s-a impus și teatrul
nonverbal și cel muzical. Radu Afrim a găsit mai multe soluții pentru a
fructifica noile tendințe. În primul rând, în afara probei recitalului personal,
a transformat propunerea celei de a doua probe obligatorie în mod provocator
pentru alegerea liberă de către fiecare concurent a unui model, idol din
teatru, film sau desene animate, și în trei minute să reușească a îl
PERSONALIZA verbal sau nonverbal. Probă foarte grea pentru concurenți, dar
aleasă în spirit pedagogic pentru a descoperii calitățile tinerilor de a gândi
personalizarea unui rol.
Apoi, Radu Afrim a modificat tematica
atelierelor de studiu ce se petreceau în fiecare dimineață în Gală, acum ca
mijloc pedagogic de a cizela capacitățile muzicale ale concurenților în funcție
de cerințele actuale ale teatrului, aspect ignorat de universitățile artistice.
De la exercițiile în atelier de instruire pentru mișcarea scenică, a trecut la
cele muzical-culturale și a propus un atelier “Maria Tănase” dirijat de Vlaicu
Golcea, pentru că s-au împlinit o sută de ani de la nașterea acestei mari
artiste. Rezultatul a fost în final, un show spectaculos al Galei, realizat cu
concurenții selectați de la atelierul de studiu, în compania unor nume prețuite
ale teatrului nostru, în regia directorului artistic. Vom comenta în “Jurnalul”
Galei acest spectacol.
Programul general al Galei s-a
modificat și prin invitarea în fiecare seară a unui spectacol în afara concursului,
nu numai pentru finalul competiției.
Invitația servește realitatea, că astăzi teatrul nu este numai cel al
cuvântului, ci și cel al teatrului - dans sau musical. Vom comenta la momentul
potrivit în “Jurnal” aceste spectacole invitate. Radu Afrim a modificat novator
conceptul Galei pentru a sprijini afirmarea tinerei generații de actori .
Ca de obicei, orice Gală are o
selecție, pe drept, mult discutată întotdeauna. La această Gală a tinerilor,
pentru selecția individuală au activat Radu Afrim, Cristina Rusiecki (critic
teatral) și Nicu Mihoc (actor). Rezultatul principal a fost selectarea unor
concurenți care au ales texte ferite de vulgaritate și care, în majoritatea
lor, serveau calitățile primare ale fiecăruia. Un prim pas demn de apreciat.
Pentru selecția grup/spectacole au ales George Ivașcu (directorul Teatrului de
proiecte Metropolis), Nicoleta Lefter (actriță) și Oana Stoica (critic de
teatru). Selecția dânșilor denota o lipsă a regulamentului de alegere ce
stârnește firesc întrebări. Această categorie specială de spectacole de grup
presupune doar examenele de absolvire de la diferite universități sau și
inițiativele unor grupuri independente de absolvenți? Chiar dacă este Gala
tinerilor actori, la spectacolele de grup pot participa și regizorii tineri
s-ar presupune, nu numai profesorii doctori, în calitate de regizori. Ne
confruntăm cu o reală criză a regiei și Gala ar trebui să ia în seamă acest
aspect grav și să acorde atenție cuvenită și tinerilor regizori prin
regulamentul său sau să renunțe la spectacolele de grup, examene de absolvire.
Juriul final sub președinția prețuitei actrițe Oana Pellea a reunit pe Ada
Milea (actriță cantautor), Marius Manole, Ion Rizea (actori) și Radu Macrinici
(dramaturg). Ce au ales dânșii din selecțiile anterioare vom vedea
în “Jurnal”.
Un sprijin substanțial al reușitei
acestei Gale a fost transferul ei de la Mangalia la Costinești într-un spațiu
generos, VOX MARIS GRAND RESORT. Am descoperit acolo, poate unul din cele mai
moderne și elegante “ministațiuni” de pe litoralul mioritic, cu bun gust
amenajată și funcțională prin priceperea managerului său NICUȘOR NĂSTASE. Peste
patru sute de locuri de cazare, patru piscine și mai ales o sală provocatoare,
totul înveșmântat cu o vegetație luxuriantă, determina fiecărui concurent sau
invitat o stare optimistă, că se mai întâmplă și la noi să întâlnești locuri ca
la vecinii europeni din vest. Nicușor Năstase s-a dovedit a fi un sponsor cu
adevărat iubitor al teatrului și a surprins plăcut pe cei 47 de concurenți și aproximativ
150 de invitați printre care mulți directori de teatru care se confruntă cu
lipsa de sprijin financiar elementar din partea autorităților statului. Mai
amintim că și în anii ’80, la începutul acestei Gale, concurenții își aflau
refugiu la mica discotecă unicat Vox Maris prin bunăvoința aceluiași Nicușor
Năstase care încerca să dea un sprijin unei astfel de manifestări, iar astăzi
i-a oferit un spațiu substanțial pentru desfășurare, în spiritul unui sponsor
pentru care cultura nu este o Cenușăreasă. Sunt din ce în ce mai rari astfel de
sponsori!!
Ediția a XVI-a a Galei “Hop” a marcat
evidențierea unei tinere generații de actori de care teatrele au nevoie ca de
aer, dar legislația actuală strâmbă nu le permite să o folosească. Prezentăm pe
scurt “Jurnalul” acestui eveniment teatral de care pot fi mândri pentru
organizare, președintele UNITER, ION CARAMITRU și echipa sa de colaboratori,
având la cârma proiectului pe RADU AFRIM. Vom specifica la fiecare concurent
universitatea absolvită și numele profesorilor de care a beneficiat (sau nu !)
pregătirea sa.
Miercuri,
4 septembrie
Concurs
secțiunea individuală
IOANA
CHEREGI (Universitatea de Arte, Târgu Mureș, clasa conf.univ.dr. Daniela
Lemnaru, promoția 2012) A ales un text cunoscut, “Fata de mătase artificială”
de Irmgard Keun. A încercat să îmbine artificial calitățile vocale - cântând în
debut, “Doamna de verde”- cu cele actoricești pentru o schițare a personajului,
dar a alunecat pe panta unui așa zis firesc prin rostirea uniformă a textului. A
încărcat exagerat în final, monologul său și cu un dans încropit. La proba
obligatorie, Catherine Zeta Jones din “Chicago” era fals sugerată.
DUMITRU GEORGESCU (Universitatea de Arte “George Enescu”, Iași, specializarea Arta
actorului mânuitor de păpuși și marionete, clasa prof.univ.dr.Emil Coșeru,
promoția 2010) Ambițios și-a prezentat recitalul pe un text propriu,“Gabriel”.
Povestea personajului era complicat descrisă, Gabriel fiind un bolnav psihic,
bănuim. Actorul evocând amintirile lui Gabriel, trăia însă, intens
posibilele stări ale personajului,
degajând adeseori și un umor aparte. Demnă de apreciat rămâne “adaptarea” sa la
Elvis Presley, la proba obligatorie, unde a dovedit pricepere în personalizarea
idolului ales. A obținut Premiul pentru cel mai bun
actor, ex aequo alături de Ioan Parashiv.
ALEXANDRA CARAS (Universitatea “Babeș-Bolyai”, Cluj Napoca, Actorie, clasa
lect.asoc.Ionuț Caras și asist.asoc. Mara Opriș, promoția 2013) Și-a dorit să
servească mottoul Galei, de a fi un actor spectaculos și a ales “Salome” după o
idee de Charles M.Lee, a încercat și parțial a reușit, să susțină o relație
interactivă cu publicul în povestea despre sex și actul sexual, dar de multe
ori a … turuit replica superficial. Pentru proba obligatorie a optat pentru Marlene
Dietrich căreia i-a surprins linia generală a imaginii. A fost nominalizată la
Premiul cea mai bună actriță și i-a fost acordat Premiul
juriului “Sică Alexandrescu”.
GEORGE
DOMETI (Universitatea “Babeș-Bolyai”, Cluj Napoca, Actorie, clasa prof. Miklos
Bacs, promoția 2011). În Victor Prost din “Audiția” de Florina Rus, un text
confuz, despre un homosexual, a dovedit însă, umor în rostirea cu sens a
replicii și a servit intenția de relaționare cu spectatorii. Colajul din
“Novecento” și “Four Rooms” pentru Tim Roth l-a dezavantajat în definirea
personalității alese, chiar dacă era un pianist corect ca interpret. Alegerile
de prezentare în concurs nu i-au fost prielnice pentru premiere.
ALEXANDRA
APETREI (UNATC, clasa prof.univ.dr.Adrian Titieni, promoția 2010) Din nou s-a
prezentat “Fata de mătase artificială” de Irmargd Keun și tânăra actriță a
reușit să expună credibil profilul lui Doris. Gândea interior sensul replicii,
dovedea sensibilitatea solicitată de unele momente. Pentru proba obligatorie, a
ales inteligent un personaj opus lui Doris, pe Cruella de Vil, cu replica
rostită în limba română, pe care a personalizat-o cu finețe. A fost doar, nominalizată de juriu pentru Premiul
celei mai bune actrițe.
Concurs secțiunea
grup/spectacole
“OMUL
PERNĂ” după Martin McDonagh în interpretarea absolvenților de la Universitatea
“Babeș-Bolyai”, Cluj Napoca, Actorie, promoția 2013: Cristian But, Flavia
Giurgiu și Patrick Sebastian Negrean, de la clasa lect.asoc.Ionuț Caras și
asist.asoc.Mara Opriș, alături de Raul-Krisztian Ciocan clasa
asist.drd.Szilagyi-Palko Csaba și Andrei Sabău, clasa asist.dr.Filip Odangiu,
lect.asoc.drd.Sinko Ferenc, în regia lui Cătălin Bocîrnea. Se pare că era un
examen de regie. Din păcate, regizorul lectura scenic superficial, drama celor
doi frați acuzați de crimă și executați. Spectacolul era lipsit de consistență
și prin indrumarea actorilor, exteriori în desenul personajelor și prin exagerările scenelor de violență; nu reușeau
să transmită subtextul cauzelor. Mai atent în definirea personajului Katurian,
scriitorul de povești stranii cu uciderea unor copii, având un frate bolnav
psihic, se dovedea doar, Patrick Sebastian Negreanu, în unele momente. Actorii
au participat individual și la proba obligatorie. Cristian But – Roberto
Beningni (“La vita e bella”), Raul-Krisztian Ciocan – Sinatra, Flavia Giurgiu –
un personaj din “Portocala mecanică”, Patrick Sebastian Negrean – Kevin Spacey
(“The usual suspects”), Andrei Sabău – Salvador Dali, iar la această probă,
majoritatea demonstra, a deține capacități apreciabile, chiar dacă nu se
remarcau în totalitate intențiile de sugerare a idolilor aleși.
“PISICA VERDE”
de Elise Wilk în interpretarea absolvenților din promoția 2013 de la UNATC,
clasa prof.univ.dr. Adrian Titieni: Rareș Gabriel Andrici, Irina Cătălina
Antonie, Andrei Cătălin, Anghel Damian, participant și la secțiunea
individuală, Diana Roman, Georgiana Vișan, au reușit în regia lui Cristi Juncu
să prezinte un spectacol admirabil, distins și la alte competiții. Era o bună
alegere repertorială, se pare un examen solid construit de absolvire despre
problemele tragicomice ale unor adolescenți, a căror personalitate ireproșabil
o construia fiecare tânăr interpret distribuit. Cu finețe, cu atenție în
alegerea expresiei, se descifrau particularitățile personajelor de către
actori, nume care obligatoriu trebuie a fi reținute pentru că vom mai auzi în
mod sigur de dânșii. Fiecare reușea și o comunicare interactivă cu spectatorii
luați drept parteneri ai confesiunilor particulare. Teatrele instituționalizate
sau independente este necesar să găzduiască în repertoriile curente acest
spectacol realizat de o echipă de excepție. Firește “Pisica
verde” a cucerit Premiul publicului pentru cel
mai bun spectacol și Premiul ziarului
“Metropolis”. La proba individuală, Rareș Andrici – Bob Dylan în
concert, Irina Antonie – Renee Zellweger (“Chicago”), Andrei Cătălin –
J.F.Kennedy, un discurs despre primul pas pe lună, Anghel Damian – Tom Hanks
(“In Forrest Gump”), Diana Roman – Marilyn Monroe, Georgiana Vișan – Michael
Jackson în concert, unii au cântat în engleză cu pricepere, alții au dansat
apreciabil, și toate personajele erau surprinse pe linia caracterizării
necesare.
Joi,5
septembrie
Concurs secțiunea
individual
RĂZVAN
CORNECI (Universitatea “Babeș-Bolyai”, Cluj Napoca, Actorie, clasa
conf.univ.dr.Miriam Cuibus, promoția 2012). Shot Dunyun în “Rant, An Oral
Biography of Buster Casey” de Chuck Palahniuk a fost opțiunea sa, o încâlcită
relatare biografică pe care a încercat, fără reușită, să o transmită prin
relația directă cu spectatorii, agitându-se pe puntea scenei de joc, dovedind
adeseori și o lipsă de gândire asupra replicii în raport cu situațiile
invocate. Din “Batman” a ales pe Heath Ledger, personajul “Joker”, recita
exterior textul, expresia sa nu îl apropia de rol și proba obligatorie ne
fiindu-i propice afirmării în concurs.
MARIA SIMONA ARSU (Universitatea “Babeș-Bolyai”, Cluj Napoca, Actorie, clasa
conf.univ.dr.Miriam Cuibus, promoția 2012) Era cunoscută și din ediția
precedentă a Galei, unde a fost distinsă cu Premiul juriului “Sică
Alexandrescu”. A ales personajul Boogie din “Pisica verde” încercând o
compoziție exagerată, în multe momente chiar penibilă prin expresii de …
maimuțăreală a situației personajului ce părea handicapat. La proba obligatorie
a vrut a fi Sacha Baron Cohen în “Borat” mergând pe aceiași linie a exagerării.
A fost totuși, nominalizată de juriu pentru Premiul cea mai bună actriță; i-a
fost atribuit, bănuim, pentru intenția de a servi ideea de spectaculozitate
sugerată de mottoul Galei, Premiul pentru prestanță și
rostire scenică, dat de Dorina Lazăr (absentă motivat de la
manifestare).
ADELIN
ANDREI ILIE (Universitatea de Arte, Târgu Mureș, clasa conf.univ.dr. Daniela
Lemnaru, promoția 2012). Folosea, ca și alții lavalieră pentru amplificare
vocală, dar vorbirea sa era tot modestă în interpretarea “Tillsonburg” de
Malachy Mckenna & Adelin Ilie, la proba individuală. Desenul personajului
aventurier era tern înfăptuit, nu reușea să îi definească profilul. La proba
obligatorie a conceput o caricatură pentru Johnny Depp.
EMOKE PAL
(Universitate “Babaș-Bolyai”, Cluj Napoca, Actorie, clasa asist.drd, Csongor
Kollo, promoția 2011). A interpretat un text propriu, “A dragon in my mind” ce
surprindrea diverse și multiple situații
din viața unei femei. Erau evocate, fie în română, fie în maghiară, și într-un
final lung în limba engleză, trăirile personajului. În unele momente dovedea
naturalețe și umor atent dirijate, în altele abuza de efecte ale expresiei.
Demonstra însă, originalitate și credibilitate în impunerea personalității
sale. În Nicole Kidman, discursul la Oscar, a reușit remarcabil să puncteze
profilul și starea personajului, cu precizie servind intențiile solicitate de
proba obligatorie. I-a fost atribuit Premiul pentru cea
mai bună actriță ex aequo cu Aida Avieriței.
GABRIEL
SANDU (Universitatea “Spiru Haret”, București, clasa conf.univ. Adriana
Piteșteanu, promoția 2012). De ce și-a ales pentru un concurs “Șeful statului
major al armatei chineze” de Hanoch Levin ca să încerce o compozie, este
inexplicabil. Cu un glas pițigăiat încerca prezentarea unei chinezoaice, totul
în coperțile explicative rostite cu normalitate. Monologul său era mai nimerit
într-un spectacol de divertisment sau al unui teatru de estradă. O caricatură a
lui Jim Carrey în “Cable Guy”, prezenta și la proba obligatorie.
Concurs secțiunea
grup/spectacole
“A
ȘASEA SĂPTĂMÂNĂ” colaj de improvițații în regia lui Csaba Szilagyi Palko,
reunea pe Raul-Krisztian Ciocan – prezent și în “Omul pernă”, Nandor Ferencz,
Reka Laszlo, Rudolf Molnar, Timea Udvari, Zsuzsanna Vass, Endre Racz, de la
Universitatea “Babeș-Bolyai”, Cluj Napoca, absolvenți în 2013 la clasa celui
care semna regia. Evident era un examen de studiu, nu la fel de reușit precum
cel original de la ediția trecută, în același gen, “10” , realizat tot de o
trupă maghiară și onorat cu Premiul pentru cea mai bună echipă de actori și
Premiul publicului. “A șasea săptămână” se remarca prin câteva improvizații
corecte, unele deosebite precum cea cu babele bârfitoare (un travesti), dar
abuza de vulgarități și chiar stângăcii în definirea tipologiilor.
La
proba obligatorie au încercat apropierea de personalizarea personajelor alese,
unii reușind, alții nu. REKA LAZSLO a vrut să
fie Salma Hayek în “Frida”, a obținut PREMIUL VOX MARIS
pentru cel mai tânăr concurent. Timea Udvari a schițat pe Donald Duck,
Zsuzsanna Vass pe Audrey Hepburn în “Funny face”, Nandor Ferencz l-a încercat
pe AL Pacino în “Scarface”, Endre Racz prin pantomimă vroia să sugereze pe
Charlie Chaplin în “ Dictatorul”, Rudolf Molnar ambiționa să amintească de
Leonardo di Caprio în “Inception”.
Vineri,
6 septembrie
Concurs
secțiunea individual
MELANIA
RUSU (Universitatea “Babeș-Bolyai”, Cluj Napoca, Actorie, clasa lect.asoc.Ionuț
Caras și asist.asoc. Mara Opriș, promoția 2013) “România e o țară ARO” de
Medeea Iancu, a selectat tânăra actriță pentru a întrupa personajul unei copile
care destăinuiește în jurnalul personal despre întâmplări din familie și
moartea tatălui. Naivitatea, sensibilitatea și spontaneitatea schimbării
ritmului evocărilor, erau admirabil susținute de Melania Rusu. Atentă cu
trăirea interioară a replicilor, dublată de expresia necesară, adaptată la
starea solicitată de situație, actrița se dovedea a fi o personalitate aparte.
Pentru proba obligatorie și-a dorit și a reușit, să își aleagă un alt profil de
personaj, pe Tilda Swinton în “The actress is napping in the memory of Derek
Jarman”. Nu i s-a acordat însă, nici o distincție din mult prea numeroasele
premii, se pare pentru că ar fi depășit timpul acordat pentru proba
individuală. Păcat!
ANGHEL DAMIAN
(UNATC, clasa prof.univ.dr.Adrian Titieni, promoția 2013). După o apariție
apreciabilă (Robert) în “Pisica verde” a concurat și la secțiunea individual cu
un text avantajos pentru un concurs, “Bucăți” de Lia Bugnar. Personajul său
căutător de afirmare trecea prin trei ipostaze, iar schimbările rapide ale
tânărului actor, tratarea lor, păcălea
publicul că și-a finalizat monologul după fiecare etapă. A îmbinat
umorul cu dramaticul situațiilor comice în esența lor, a dovedit mobilitate în
expresie. Surprinzător a fost și la proba obligatorie, unde rostind cuvântul în
engleză l-a personalizat pe Tom Hanks (In Forrest gump”). A fost nominalizat pentru Premiul celui mai bun actor și a
obținut Premiul Yorick și Premiul festCO.
AIDA AVIERIȚEI
(UNATC, clasa prof.univ.dr.Florin Zamfirescu, promoția 2011). S-a oprit din
lecturile particulare la fata cu familia de circari din “De ce fierbe copilul
în mămăligă” după Aglaja Veteranyi. A creionat credibil profilul personajului,
cu naivitatea celei aflate la o vârstă fragedă pentru care riscurile existenței
în lumea circului îi sunt străine, dar le bănuiește gravitatea. Aluneca însă,
uneori pe panta expresiei uniform exprimate. Deosebită a fost la proba
obligatorie în Liza Minnelli din “Cabaret”, cu temperament a atacat în engleză
cunoscuta melodie “Money”. A fost recompensată cu Premiul
pentru cea mai bună actriță ex aequo cu Emoke Pal.
CRISTIAN IORGA
(Universitatea de Arte, Târgu Mureș, Actorie, clasa prof.Nicolae Cristache,
promoția 2013). Cu mult umor prezenta în “Colateral Oedip” de Mihai Ignat, un
băiat care așteaptă nerăbdător întâlnirea cu o fată cunoscută doar pe facebook.
Schimba nuanțele cu dezinvoltură și expresivitatea pentru accentele comice. Pe
aceiași linie comică a personalizat și pe Rowan Atkinson în “Mr.Bean”. A
obținut Premiul Teatrului Național din Timișoara.
AMALIA HUȚAN
(Universitatea “Babeș Bolyai”, Cluj Napoca, Actorie, clasa conf.dr.Miklos Bacs,
promoția 2011). Și-a ales-o pe Medeea Redux din “Bash. O trilogie contemporană”
de Neil LaBute, o fată care își amintește la maturitate de întâmplarea de la 13 ani, de avansul amoros
al unui profesor. Dovedea sinceritate în
trăirea amintirilor, dar aluneca în platitudinea expresiei, adeseori. Mai activă
în accente era la proba obligațorie unde a optat pentru Samantha Marton din “The
Libertine”. Președinta juriului, Oana Pellea a inițiat trei premii și Amalia
Huțan a obținut Premiul “Amza Pellea” pentru cea mai
bună actriță.
Concurs secțiunea
grup/spectacole
“APROPO” în regia lui Andreea Vulpe, de John Cariani cu Ilona
Brezoianu, Mihai Cojocaru, Octavian Costin, Mădălina Craiu, Lorena Luchian,
Anca Markos, Alexandru Mustățea, de la UNATC, clasa prof.univ.dr. Adrian
Titieni, promoția 2013, era evident un examen de licență. Textul servea un
exercițiu de studiu la universitate și propunea relația de iubire în diverse
cupluri, cu date speciale. Fiecare secvență oferea posibilitatea cunoașterii
personalității unor tineri actori capabili de abordarea comicului, dar și a dramaticului
pe scenă. Toți dovedeau o bună pregătire, erau verosimili în partiturile
atribuite, aveau umor cu măsură în scenele comice.
La proba obligatorie, Ilona Brezoianu a sugerat personalitatea lui
Patricia Kaas în concert, Mihai Cojocaru și-a dorit a fi Angust Yang (AC/DC),
Octavian Costin a optat și s-a apropiat de Tom Waits, Mădălina Craiu s-a vrut
Duffy în concert, Lorena Luchian - Ammy Winehouse în concert, Anca Ofelia
Markos a reușit să amintească de Madonna în concert, Alexandru Mustățea vroia a
invoca pe Toma Caragiu în “Actorul și sălbaticii”.
Au cântat sau au rostit în engleză ori română replicile. Cu toate
că era un spectacol pentru secțiunea grup s-au atribuit totuși, două premii,
bănuim și pentru prestatația de la proba obligatorie, ceea ce ni se pare
incorect pentru ceilalți colegi distribuiți, atâta timp cât funcționa secțiunea
individual la care puteau participa. Premiul “Timică” oferit de asociația Master Class - ILONA BREZOIANU, iar Premiul “Amza Pellea”
pentru cel mai bun actor - OCTAVIAN COSTIN.
Sâmbătă, 7 septembrie
Concursul
secțiunea individual
MIHAI SĂVESCU (Universitatea
“Spiru Haret”, clasa prof.Mircea Constantinescu și conf.univ.dr. George
Grigore, promoția 2012) Textul ales pentru monologul “Plastic” de Florin
Piersic Jr. despre o lume din plastic, l-a dezavantajat, fiind afectat rostit
pentru a sugera un robot. În Captain Planet nu reușea apropierea de
personalizarea personajului ales pentru proba obligatorie.
CAMELIA PINTILIE (UNATC, clasa prof.Ion Cojar și
prof.univ.dr.Adrian Titieni) În “Oleanna” lui David Mamet, un personaj care își
acuză profesorii de hărțuire sexuală, practica așa zisul firesc în rostirea
adeseori, aproape de neînțeles a replicii. La proba obligatorie, surprindea în
unele momente pentru personalizarea Margaretei Pâslaru, dar interpretarea
muzicală era modestă.
IOAN PARASCHIV (Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu, clasa prof.univ.dr. George
Ivașcu și Marian Râlea, promoția 2011) “A fi sau a nu fi bufon” era un colaj de
texte cu fragmente din “Angajare de clovn” de Matei Vișniec, “Idiotul” de
Dostoievski, “Piesă neterminată pentru pianină mecanică” de Cehov și “Henric al
IV-lea’” de Shakespeare, un text cu pretenții, dar nesemnificativ pentru un
monolog la secțiunea individuală. Încâlceala de replici nu îi serveau
personalitatea și adeseori bolmojea sensurile personajului dorit a fi
interpretat. Uneori se apropia de starea celui aflat în căutarea bufonului ca
înțelept al lumii. Pentru proba obligatorie și-a dorit o schiță a gardianului
“Dumnezeu” din “Cel mai iubit dintre pământeni” cândva jucat de Dorel Vișan,
fragilă fiind apropierea sa de “idol” și personaj. Obține totuși pentru
selecțiile sale discutabile care nu îl serveau, Premiul pentru cel mai bun actor ex
aequo
cu Dumitru Georgescu .
RUXANDRA MANIU (Universitatea “Hyperion”, clasa prof.univ.dr.Eusebiu Ștefănescu
și conf.univ.Rodica Mandache, promoția 2011) În “Râs nervos” de Christopher
Durang, monolog inteligent ales, demonstra temperament și umor în constatările
plimbării personajului într-un supermarket. Interpretarea sa era apropiată cu
măsură de genul revuistic. Liana Mărgineanu (Kastrabanca) în “Câtă speranță” a
fost alegerea sa la proba obligatorie, mergând spre caricaturizarea excesivă a
personajului, cu exagerări vocale, dar dansa cu abilitate în mișcare. Dovedea a
fi o personalitate aparte, apropiată ca înfățișare de personajul din “XXL”,
profil mai greu de folosit într-o piesă curentă pentru un rol principal. A fost
recompensată demonstrația sa de talent cu o nominalizare a juriului drept cea
mai bună actriță, cu obținerea Premiului “Ștefan Iordache” – Marele Premiu al Galei și
Premiul publicului pentru cea mai bună actriță.
ȘTEFAN
PAVEL (UNATC, clasa prof.univ.dr. Doru Ana, promoția 2012) “Omul cal” de Matei
Vișniec, un monolog în tentă abdurdă nu îi era ofertant pentru prezentarea
personalității sale. Povestea banal, fără substanță absurda relatare despre un
cal și nu reușea să îi evidențieze subtextul. Nu a reușit la proba obligatorie
să se apropie de personalizarea lui Charlie Chaplin în “The tramp makes the
soup”.
Concurs secțiunea grup/spectacole
“O
ANECDOTĂ PROVINCIALĂ” de Alexander Vampilov, bănuim un alt examen de absolvire
de la UNATC, datorat profesorilor coodonatori prof.univ.dr. Mircea Gheorghiu și
asist.univ.dr.Mihai Brătilă cu Vladimir Albu, Lia Gherman, George Lepădatu, Ionuț
Toader și Irina Antonie - prezentă și în spectacolele “Pisica verde”, “Apropo”,
Andrei Cătălin – prezent în “Pisica verde”, toți absolvenții promoției 2013,
clasa prof.univ.dr.Adrian Titieni. Exercițiul de clasă al acestui spectacol de
grup, o farsă interpretată strident, nu servea pe deplin calitățile actorilor.
Totuși, IONUȚ TOADER obține Premiul publicului pentru cel mai bun actor, în urma
realizării schiței comice a profilului administratorului Kalosin, “tovarășul”
care intervine să facă ordine în camera de hotel a unei fete, cât și pentru
întruchiparea lui Rowan Atkinson printr-o reușită pantomimă în “Impossible
drums kit”, la proba obligatorie. Pentru proba obligatorie, Vladimir Albu a
vrut să se apropie de Dan Puric, Lia Gherman de Thalia în concert, iar George
Lepădatu de Răzvan Vasilescu (Căpitanul Burcea din “Terminus Paradis”),
caracterizări ce nu le-au reușit.
Lista
mult prea numeroaselor premii s-a mai completat cu cele înființate de Oana
Pellea - premiile “Amza Pellea”, cu Premiul pentru pedagogie teatrală acordat profesorului
MIKLOS BACS de la Universitatea “Babeș Bolyai”
din Cluj Napoca și Premiul de Excelență
directorului artistic al Galei, RADU AFRIM.
SPECTACOLE
INVITATE ÎN AFARA CONCURSULUI
VARIAȚIUNI LA INVENȚIUNI OP2 (sâmbătă 4 septembrie) o poantă muzicală … sau mai multe de și cu PETRE ANCUȚA și
EMILIAN MÂRNEA.
Era un spectacol de excepție realizat de tineri
absolvenți ai profesorului Miklos Baci. Foarte dificil este pentru actori să se
adapteze genului muzical, să cânte la diverse instrumente, să facă pantomimă,
să danseze step, etc. Cu acuratețe cei doi tineri au îmbinat expresia gestuală,
cu interpretarea live la pian sau alte instrumente, cu relaționarea între
dânșii făptuită cu umor pe ideea competiției. Cântau la patru mâini la pian cu
profesionalism sau duelau ca în “Hamlet”, dansau, mereu fiind într-o comunicare
savuroasă unul cu celălalt. Spectacolul sub un alt titlu mai comercial, poate
fi preluat de circuitul teatral pentru că va cucerii spectatorii, îi va
entuziasma trecânt prin acorduri muzicale celebre din toate genurile, evocate
cu fantezie de acești minunați actori capabili de o reprezentație musicală
unicat.
“NOI 4” (5 septembrie), un text de Lia Bugnar a participat ca
spectacol invitat pentru a servi “teatrul cuvântului”, alături de teatru
musical și teatrul dans. Din păcate, textul și spectacolul erau un exercițiu de
așa zis divertisment, transformat în final într-o telenovelă penibilă. O soție
își revendică bărbatul în fața a două femei dintre care una ce trăiește în
canalele subterane, se dovedește la final, că ar fi nu amanta, ci mama soțului!
Spectacolul era atribuit ca regie Dorinei Chiriac, actrița care la premiera în
teatrul independent, interpreta și rolul bărbatului. Publicul s-a amuzat ca la
un spectacol șușă de divertisment, dar răsplata aplauzelor a fost modestă.
Distribuția reunea pe autoarea textului Lia Bubgnar în Otilia, femeia
boschetară și pe Maria Obretin, Ilinca Manolache alături de Marius Manole.
Remarcată în teatrul independent, Maria Obretin deține capacități multiple, dar
din păcate nu își află partituri pe măsura talentului său, în “Noi 4” încerca
să satirizeze exagerat pe soția plângăgioasă că este înșelată de soț. Ilinca
Manolache încerca să rezolve cu umor caricaturizarea amantei. Personajele erau
grosier construite prin multe molologuri și aparteuri, improvizații forțat
aduse la adresa practicării profesiei de actor. Marius Manole completa
distribuția în finalul forțat a fi dramatic.
“ZIG ZAC de Andreea Gavriliu – rezemată de
Ștefan Lupu cu ANDREEA GAVRILIU, ȘTEFAN LUPU și GABRIEL COSTIN” (6 septembrie) Interpreții erau
absolvenții de la actorie ai lui Miklos Baci, apoi au studiat și arta
coregrafică, masterat la UNATC, clasa prof.univ.dr. Raluca Ianegic, reazultatul fiind un spectacol de teatru dans de excepție prin concept și interpretare.
Un DJ straniu (Gabriel Costin) animă viața unui bărbat
și unei femei care se întâlnesc, încearcă o relație de dragoste, au frici
personale, se ceartă, trăiesc dansând viața. În lipsa DJ-ului, oferă cu tâlc
replici din scriitori celebri, cât și zicale populare pentru completarea
argumentării relației de comunicare cu toate conflictele de rigoare ilustrate
prin dans. De excepție sunt momentele de dans, trăite interior intensiv, cu
exprsii corporale senzaționale, înfăptuite în ritmuri diverse. Totul curge ca
un fluviu năvalnic, armonizeză situațiile diverse prin care trec personajele de
la relații erotice, la ură, la frică sau disperare.
Dansul este cu perfecțiune executat de Andreea Gavriliu
și Ștefan Lupu. Fina ironie și umorul completează multe momente. La reușita
spectacolului contribuie și scenografia aparținând lui Andreea Săndulescu
asistată de Alexandru Petre, prin costumele inspirat desenate cu un parcurs al
transformării rapide pentru a susține acțiunea, până la elemente de
spectaculozitate ale decorului. Un spectacol bijuterie ce transmite emoție prin
modul ingenios al îmbinării expresiei corporale cu cea vocală și muzicală,
ilustrând strălucit tema comunicării între oameni. Rar un astfel de spectacol
original, coerent, solid construit, care trebuie integrat în repertoriul curent
al unui teatru.
La Gala premiilor UNATC i-a fost atribuit premiul pentru
cea mai bună creație coregrafică și premiul pentru cel mai bun interpret
într-un spectacol de coregrafie – Andreea Gavriliu.
“PRETEND WE MAKE YOU HAPPY, direcția de scenă
Andreea Novac, coregrafie, și interpretare Ștefan Lupu și Istvan Teglas,
producție Fabrica de Pensule Cluj și Sorin Romanescu”
Chiar dacă acest spectacol este preferat de Centrul
Național al Dansului nu s-a dovedit remarcabil prin concept. Beneficia de doi
interpreți cu calități deosebite, Ștefan Lupu și Istvan Teglas, dar firul
tematicii nu avea fluiditate în dezvoltarea intenției de a trata comunicarea
dintre doi bărbați. Completarea dansului cu replici fușărite rapid în limba
engleză, sporea dificultatea captării atenției publicului. Se pare, că inițial
conceptul era derulat prin trei interpreți, formula redusă de la Costinești nu
a convins însă, necesitatea de a completa numărul de spectacole invitate.
Scurte
spectacole surpriză
SABINA IAȘCHEVICI recompensată la ediția trecută
cu Marele Premiu “Ștefan Iordache” și LOREDANA COSOVANU
cu Premiul pentru cea mai bună actriță, au prezentat un moment amuzant muzical
de dans și interpretare vocală. Trist rămâne că după un an de la premiere nu au
reușit să fie integrate într-un spectacol de
teatrele instituționalizate ori independente.
ADA MILEA și DORINA CHIRIAC au oferit un fragment din
“Apolodor”, un reușit spectacol după “Cartea lui Apolodor” de Gelu Naum, un
încântător exemplu al genului musical ce servește valoarea cuvântului.
“Hai lu lu Nu Yoy You”
A fost show-ul surpriză din final, un
spectacol rezultat în urma Atelierului “Maria Tănase 1913 - 2013” coordonat de Vlaicu Golcea.
În fiecare zi a Galei concurenții participau
la acest Atelier și au avut prilejul de a lucra cu Vlaicu Golcea, bine cunoscut
pentru concertele de “electrojazz”. În
urma studiului și selecției dintre concurenții participanți la Atelier a fost
ales un grup de tineri actori căruia i-au fost alăturate Maia Morgenstern,
Dorina Chiriac și Ada Milea, de către regizorul Radu Afrim pentru alcătuirea
unui show spectaculos. În afara celor trei personalități invitate, e drept că
nu toți concurenții manifestau calități vocale deosebite, iar prelucrarea
modernă, originală, după celebrele melodii ale Mariei Tănase era monotonă.
Acest show dezvoltat de regizor poate deveni cu adevărat un moment artistic
deosebit în viitor.
Și acest spectacol final rămâne un argument pentru reușita
intenție de a moderniza aspectul funcțional al Galei “Hop” propus de directorul
său artistic.
CONCLUZII GENERALE
Fără doar și poate cea de a XVI-a ediție a Galei
Tânărului Actor “Hop” a fost un eveniment artistic, cu un scop precis - de a
atenționa că avem o tânără generație bine instruită care prin cei 47 de
concurenți demonstra că poate servi dezideratul important al nevoii de tineri
actori în teatre.
Refacerea reușită a proiectului de către directorul
artistic Radu Afrim, cât și noul spațiu Vox Maris de la Costinești de
desfășurare, acordat de Nicușor Năstase și sponsorizat de acesta, au ridicat
ștacheta calității Galei. Dar … se fac simțite unele modificări ale
regulamentului.
SELECȚIA pe cele două secțiuni se cere modificată. Dacă la
selecția “individual”, juriul a dat dovadă de atenție ca alegerea monologului
de către concurenți să fie cât mai ferită de obscenitate verbală, poate trebuie
a se introduce și o clauză ca textul să nu fie desprins dintr-un examen de la
universitate, la secțiunea grup/spectacole însă, juriul nu a urmărit un
regulament ferm. S-au prezentat în concurs spectacole - examen de la
universități, iar în Gală nu se acordă atenția cuvenită și regizorilor și
teatrului independent. Se numește ea, Gala Tinerilor Actori, dar fără regizori
aceștia nu se pot afirma. Regulamentul secțiunii de grup/spectacole trebuie
modificat sau să fie scosă din concurs secțiunea pentru că este nedrept să
premiezi un actor pentru un rol într-un spectacol, alături de cel care a făcut
efort pentru a susține un recital.
PREA MULTE PREMII – douăzeci pentru 47 de
concurenți!!! Desigur concurenții, în special cei de la Universitatea din
Cluj-Napoca și cei de la UNATC, promoția 2013, demonstrau o bună pregătire
profesională, dar … prestigiul oricărei competiții sporește când numărul
premiilor este redus. Firește, ar fi ca juriul să acorde exigent doar Marele Premiu “Ștefan Iordache”, și
premiile pentru cel mai bun actor și actriță, alături de distincția pentru cel
mai bun spectacol și să nu mai apeleze la “ex aequo” pentru premiile de
interpretare. Directorii de teatru ar trebui să participe la Gală și să
prezinte cu un scop precis distincția acordată dacă au nevoie de un tânăr actor
pentru o premieră , să îi ofere un contract de colaborare. Premiile numeroaselor
fundații îngreunează calitatea premiilor echipei de jurizare. Premiile trebuie
să aibă un efect concret asupra celor aleși, ele ori au o valoare financiară
prin sponsori sau valoarea unui contract
de colaborare cu o instituție teatrală.
PROBA OBLIGATORIE cu alegerea ca în trei minute
(!) să prezinți și să personifici un idol, un model de fapt, din teatru, film
sau desene animate, verbal sau nonverbal a ridicat din nou problema de
pregătire a tinerilor absolvenți. Selecția și interpretarea au fost în
majoritatea cazurilor, confuză. Alegerea nu era bine gândită convenabilă pentru
personalitatea concurentului. Majoritatea, și la proba individuală,
demonstrează în continuare , cel puțin când rostesc în limba română un text, o
pregătire precară pentru vorbirea scenică. De la frazare, la dicție, arată că
nu prea gândesc sensurile replicii rostite în numele așa zisului firesc verbal.
La actuala ediție de la Vox Maris, unii au folosit și microfoane pentru
amplificarea rostirii sau a cântării. La proba obligatorie, mulți au apelat
pentru interpretarea unor melodii sau chiar a textului în proză, la limba
engleză. Culmea este că în engleză dovedeau mai multă atenție pentru rostire
decât în limba română ! Teatrele au totuși nevoie de actori care vorbesc limba
română! Pentru proba obligatorie nu este … obligatoriu să și cânți, ci doar să
PERSONIFICI chiar prin pantomimă un model pe care îl admiri. “A personifica” se
pare că nu era un cuvânt cunoscut ca sens pentru majoritatea concurenților.
“O DEZBATERE de la Gala Tânărului
Actor, la Gala Premiilor UNITER” a avut loc a doua zi a evenimentului și
a fost binevenită. Astfel de dezbateri sunt strict necasare a fi organizate de
UNITER, mai ales când teatrul se confruntă astăzi cu o mare criză survenită și
din lipsa legislației.
P.S.
Maria Ștefănescu și Adi Bulboacă au realizat fotografiile
In poza in care ar trebui sa fie Cristian Iorga este Mihai Cojocaru.
RăspundețiȘtergere