luni, 15 august 2016

“MEDEEA, MAMA MEA” – TEATRUL NAȚIONAL “I.L.CARAGIALE” (Sala PICTURĂ)

O NOUĂ GENERAȚIE DE ACTORI ÎȘI CONSOLIDEAZĂ VALOAREA

        
Anul trecut, Naționalul bucureștean a găzduit festivalul internațional NETA (New European Theatre Action), iar în progamul său se afla și “Medeea, mama mea”, spectacol al Teatrului Laborator “Sfumato” din Sofia. (Festivalul a fost comentat pe acest blog.) Autori ai textului erau Ivan Dobcev și Stefan Ivanov. Textul prezentat acum, pe prima scenă a țării, poartă semnătura doar a lui Ivan Dobcev și a suferit unele modificări pentru a consolida tema de bază propusă – curentul actual al migrației. Spectacolul are drept regizori pe Ivan Dobcev și Margareta Mladenova, inițiatorii Teatrului “Sfumato” de la Sofia, un laborator de creație preocupat de ruperea convenției teatrale tradiționale. Cei doi regizori aplică și spectacolului din Capitală aceiași metodă de inovație teatrală, servită și de compoziția textului apropiată de schema teatrului epic.
         Piesa “Medeea, mama mea” atenționează asupra problemei migrației axată în special pe segmentul etniei romilor din țările estice, temă subliniată și prin comentariile muzicale inspirat create de Assen Avramov. Conceptul regizoral amplifică tematica prin imagini cu trimitere spre fenomenul actual al migrației din Orient, în special prin ținuta personajelor feminine. Planul principal al textului e susținut prin monologurile a trei femei care relatează dramele suferite prin abuzuri și înstrăinarea copiilor. Planul doi al textului motivează și titlul prin evocarea mitului celebrului personaj Medeea, cât și prin povestea balenei Goliat, pentru a marca disperarea emigranților. Personajele principale ale acestui plan sunt Bojdar care zace pe un pat de spital și în delirul său trăiește drama căutării mamei, alături fiindu-i Teodor ale cărui comentarii uneori au trimiteri culturale forțate.


Lui Ivan Dobcev îi mai aparține și scenografia cu intenții de a puncta vizual metaforele piesei sale originale. La începutul reprezentației decorul se rezumă la un zid de spital alb cu înscrisul roșu “Emergency” prin care se lansează convenția teatrală a “urgenței” de a privi mai atent lumea din jur. În spatele acestui zid se descoperă decorul straniu al suferinței lui Bojdar. Accente muzicale, songuri și momente de dans însoțesc evocările celor rătăciți pe drumul vieții. Spectacolul este un reușit experiment teatral pe o temă gravă a actualității.
Întruparea scenică a celor opt personaje solicită actorii pentru a demonstra capacitățile multiple pe care le dețin - cântă, dansează, susțin impresionant monologurile - poveste care evocă destinul fiecărui personaj feminin, în special. Reîntâlnim în distribuție actori cu CV-uri bogate, absolvenți din 2001 până în prezent de la diverse universități de artă – Florentina Țilea, Aylin Cadîr, Mădălin Mandin, George Piștereanu, Iloana Brezoianu, Ionuț Toader, Ionuț Niculae, doar Alin Potop este încă student. Mai toți au jucat în filme de lung și scurt metraj, au participat la diverse proiecte dezvoltate în teatrele independente și de stat. Sunt tineri ajunși la deplină maturitate creatoare prin multipla activitate ce le-a adus remarcarea deplină.

 În acest spectacol amintim de pildă, interpretarea de excepție a actrițelor Florentin Țilea (Jupâna), Iloana Brezoianu (Isaura) și Aylin Cadîr (Zambila) care susțin ample monologuri dramatice. Se integrează perfect atmosferei impuse de monologuri – Mădălin Mandin (Johny), George Piștereanu (Gugstean) și Ionuț Niculae (Leonsio), colorând dramatic cu accente ironice uneori, situațiile evocate. Trebuie subliniat că interpreții prin cântec și mișcare, prin expresie gestuală și rostirea cu sens profund a subtextului replicii, construiesc admirabil diverse personaje. Muzica este live prin contribuția remarcabilă datorată lui Emilian Ciobanu – acordeon și Bianca Drăgoi – vioară.
Două roluri deosebit de dificile cu intenția de a încărca textul prin metafore și comentarii filosofice – Bojdar și Teodor sunt dezvoltate cu abilitate de Alin Potop și Ionuț Toader. Actorii reușesc să redea profilul interior al personajelor.
“Medeea, mama mea” poate fi considerat un experiment teatral provocator ce transmite emoție prin dăruirea interpreților pentru susținerea tematicii sale dramatice. Este un spectacol de actualitate despre fenomenul dramatic al migrației, ambalat atractiv muzical.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu