“CLASS” - TEATRUL NAȚIONAL “I.L.CARAGIALE” / Sala Atelier

IMPRESIONANTE “SECVENȚE” DESPRINSE DIN … “ȘCOALA” VIEȚII 

        

 Este un spectacol de înaltă clasă, de teatru adevărat sincer, fără așa zise efecte “moderne” metaforice și lasă publicul adeseori cu respirația tăiată, după ce s-a amuzat privind secvențe anterioare din acțiune. Autorii piesei Iseult Golden și David Horan sunt două personalități marcante din teatrul irlandez, activând fie ca actori, regizori și dramaturgi, fie ca manageri, iar piesa lor “Class” e răsplătită în 2018 cu premii importante. Subiectul e tratat în stilul unui scenariu de film și povestește prin secvențe momente esențiale din conflictul tensionant a unor părinți chemați la școală de profesor pentru a discuta despre fiul lor de nouă ani; privind relațiile dintre părinți, profesor și cele ale profesorului cu doi elevi, parcă te uiți într-o oglindă și vezi scene din realitatea noastră, dintr-o societate întoarsă pe dos, cu familii distruse și dezorganizate, cu un învățământ în care profesorii sunt afectați de reguli stupide. 

      

  Regizorul Felix Alexa realizează un spectacol excelent pentru că tratează ca un psiholog, cu finețe în profunzime, conflictul, analizează și ilustrează teatral subtil relațiile școală, părinți și copii. Acțiunea se derulează în spațiul unic al unei săli de curs pentru clasele primare, construită scenic inspirat cu amănunte semnificative de scenografa Andrada Chiriac. Regizorul punctează abil, montajul secvențelor acțiunii, aplicând și o ilustrație muzicală reușită care îi aparține; “jocul” secvențelor surprinde relații diverse, dintre părinții despărțiți, dintre aceștia și profesor, dintre dascăl și cei doi elevi, Jayden, fiul celor chemați la discuții și colega sa de clasă, Kaylie. 

         Spectacolul prinde viață, tensiune și ritm, fără artificii teatrale derizorii și impresionează pentru că regizorul acordă actorilor importanța cuvenită, conduce ferm pe fiecare pe drumul evoluției în definirea concretă a personajelor atribuite. Sunt secvențe ce transmit umor spontan și secvențe cu intensitate dramatică, ansamblate de regizor și construite admirabil prin actori, dând sens major dialogurilor bine concepute cu subtext de dramaturgi. 

        

 Richard Bovnoczki, prețuit pentru diferite roluri în alte spectacole, se transpune în profesorul Ray McCafferty, un om marcat de tristeți în viața personală, dar dedicat cu tot sufletul elevilor săi. Actorul definește cu rafinament în expresie, stările multiple prin care trece profesorul, mereu confruntat cu regulile absurde ale sistemului de învățământ sau cu părinți, oameni simpli, dar cu pretenții de la școală care trăiesc conflicte personale amare. Richard Bovnoczki caracterizează personajul, precum un meșter pentru o bijuterie filigrantă. 

Brian și Donna, părinții lui Jayden, sunt oameni simpli cu o căsnicie distrusă, fiul se plimbă de la unul la altul, iar fiecare caută satisfacții în viața de care sunt nemulțumiți. Gavril Pătru reușește să prezinte complexitatea stărilor multiple prin care trece personajul Brian, trăiește sugestiv situațiile și gândurile interioare, ce îl provoacă la violență, dar și sensibila dorință de refacere a familiei. Admirabil întrupează scenic, Alexandra Sălceanu pe Donna, soția și mama dornică de o viață nouă, dar incapabilă să înțeleagă importanța relațiilor cu fiul și tatăl copilului; emoționant transmite actrița frământările acestei femei simple, copleșită de situațiile prin care trece. 

Jayden și Kaylie, cei doi copii de nouă ani, sunt roluri dificile pentru interpretarea unor actori maturi, dar Ciprian Necula și Sandra Ducuță, reușesc credibil, fermecător să le concretizeze teatral. Profesorul cheamă părinții la școală pentru că Jayden are dificultăți la învățare, cauzate firește și de dăstrămarea familiei. Ciprian Necula compune în amănunt profilul băiatului sensibil, copilăros cu măsură, trist mereu, Jayden al său sugestiv se dovedește a fi victimă a conjuncturii familiei și societății. O tânără studentă încă la UNATC, Sandra Ducuță o interpretează pe Kaylie, provenind și ea dintr-o familie dezbinată, aflată în grija bunicii pe care o iubește. Este fascinant modul în care actrița compune la nuanță profilul copilei guralive, marcată interior de nemulțumiri și tristețe. Actrița dovedește pe lângă talentul nativ și o dicție perfectă, o emisie vocală tehnic stăpânită, aspecte mai rar întâlnite în pregătirea tinerei generați de actori. 

         “Class” este un spectacol tulburător, cu o tematică actuală, tratată emoționant de regizorul Felix Alexa, fără trimiteri ostentative la realitatea dezorientată a societății noastre. Alegerea în repertoriul Naționalului bucureștean a acestei piese de strictă actualitate este demnă de aplaudat, ca și spectacolul cu reușite actoricești care trebuie urmărite. Piesa irlandezilor pare a fi inspirată din realitatea noastră curentă și ridică întrebarea – “Educație presupune numai școală, părinții nu au un rost major în modul creșterii copiilor și necesitatea de a privi responsabil relațiile sociale?”