“IN A FOREST DARK AND DEEP” - UNTEATRU / FNT,ediția a 29-a

PERFORMANȚE

Teatrul independent UNTEATRU a devenit în timp, alături de Teatrul Act, reprezentativ pentru mișcarea teatrală independentă printr-un repertoriu de calitate, spectacole în majoritatea lor ireproșabil construite , cu actori de valoare.Un nou exemplu este și “In a forest dark and deep”, piesa lui Neill LaBute, un spectacol construit cu abilitate regizorală ca un “thriller”, cu actori de excepție. Acțiunea pare aparent simplă, se întâlnesc după mult timp, doi frați, Bobby și Betty, izbucnesc gradat conflictele mocnite dintre cei doi. Bobby, un tâmplar, e invitat de Betty profesoară și decan la o universitate, să o ajute să strângă lucrurule dintr-o cabană de la marginea ... unei “păduri întunecate și adânci”, cum sugerează metaforic titlul piesei. “Adevărul doare!” îi spune fratele de la început, surorii sale și se dovedește în final, cât de tragic poate fi acest “adevăr” ascuns de unul dintre cei doi.

Cuvântul “performanță” caracterizează acest spectacol și poate fi atribuit regiei, scenografiei și actorilor. Regizoarea Iarina Demian conduce acțiunea ritmat spre suspans și cu atenție la nuanțe pentru a spori tensiunea conflictului dintre cei doi frați. Surprinzător pentru public, regizoarea alege drept “sală de spectacol”, fostul cafe bar de la UNTEATRU, îl transformă într-o cameră a cabanei prin decorul original conceput de Irina Moscu. Spectatorii vor fi integrați acțiunii. Irina Moscu “mobilează” inventiv “sala de spectacol” devenită o cameră din cabană cu zeci de cutii, care sunt și “fotolii” pentru spectatori, dar important, și locuri de depozitare de către cei doi, pentru cărțile, reveistele, obiectele, ce au aparținut fostului locatar. Publicul se află astfel, în imediată apropiere de actori, la o palmă de respirația lor. Interpreții se confruntă cu o convenție de joc extrem de dificilă și realizează o performanță rar întâlnită în personajele aflate mereu în mișcare și confruntare, în preajma spectatorilor. Tensiunea acțiunii, suspansul, cresc de la o scenă la alta prin manevrarea mișcării actorilor cu multă pricepere de către regizoarea Iarina Demian spre a sublinia trimiterea sugestivă că personajele “strâng obiectele” unei vieții pentru a dezvălui “adevărul”ei.

Tudor Chirilă se transpune în Bobby cel cu un temperament vulcanic, motivat de trecutul relațiilor din familie și realizează o performanță interpretativă. Actorul pătrunde cu inteligență în universul unui om simplu, vulgar în vorbire la mânie, dar sensibil și ferm în credința că în viață trebuie să respecți “poruncile” morale.Tudor Chirilă e atent la substratul fiecărui cuvânt rostit, la gest, privire, expresie și își încarcă personajul cu imaginea celui revoltat care descoperă mereu cu durere egoismul celor din preajmă. Bobby își iubește de fapt sora mai vârstnică realizată profesional, legătura de sânge nu s-a stins, dar solicită normalitate morală în relația frate soră când ajunge în final, să se confrunte cu o situație tragică. Tudor Chirilă deține harul de mare actor, aflat însă, în continuare în așteptarea întâlnirii și cu personaje de referință din literatura dramatică universală, în Bobby realizează o performanță ce îi confirmă din nou calitățile de actor special.

Betty e cea care aduce în acțiune conflictul și suspansul, iar Mihaela Sîrbu reușește să susțină credibil misterul ce planează asupra celei cu succese profesionale, cu o familie, dar căreia imoralitatea nu îi e străină. Prin ținută, atitudini, actrița indică dorința de superioritate a surorii față de frate, dar din priviri sugerează și tăinuirea unor adevăruri dramatice. Bobby îi spune la un moment dat “Tu și cu mine suntem doi străini”, iar Betty prin interpretarea actriței subliniază remarcabil, că este străină de principii morale. Mihaela Sîrbu definește expresiv esența personajului.

“In a forest dark and deep” poate fi considerat un spectacol al performanțelor interpretative în a transmite emoție publicului în fața unei teme majore – morala suport în viață.

P.S. Selectarea acestui spectacol în programul celei de a 29-a ediție a FNT, a atenționat că teatrul independent, în ciuda condiției financiare modeste, poate oferi spectacole de excepție într-o convenție originală, poate depăși multe din producțiile teatrului instituționalizat doritoare de inovație, “modernitate” care au fost prezente și în festival.