vineri, 10 noiembrie 2023

``E ADEVĂRAT, E ADEVĂRAT, E ADEVĂRAT !`` - TEATRUL ACT

 REȘITĂ DEPLINĂ A TENDINȚEI DE MODERNIZARE A ACTULUI TEATRAL

Spectacolul Teatrului (independent) Act a fost selectat pentru Festivalul Național de Teatru (ediția a 33-a) - ``Laboratoarele sensibilului`` și rămâne printre puținele selecții care au servit exemplar tema aleasă de ``curatori``.

Textul are drept autor – Breach Thratre cu echipa sa care a propus în 2018 un spectacol cu trimitere spre actualitate despre un proces din 1612. Documentele rămase astăzi arată că procesul a fost intentat de adolescenta Artemisia Gentileschi pentru viol lui Agostino Tassi, ea a devenit apoi o pictoriță recunoscută ca valoare de istoria artelor plastice. Cu abilitate construit conflictul e susțiul prin replică și personaje. Textul aduce o temă mereu actuală – ``adevărul`` actului justițiar ce poate fi nedrept de multe ori din diverse motive – mărturii false ale celor chemați la proces și statutul social al celui acuzat. Judecarea cazului din secolul al XVII-lea e prezentată prin interpretarea doar a trei actrițe. Lor le revin roluri diverse tipologic, cele centrale - Artemisia și Tassi profesorul de desen al tinerei, dar și cele de judecători, grefieri, martori. 

Emilia Bebu, Florentina Țilea și Mihaela Teleoacă reușesc autentice performanțe de interpretare. Canoanele cunoscute în spectacolele tradiționale sunt spulberate fără tendințe exagerate de ``adaptare``, fără efecte derizorii de proiecții și de nudititate a actorilor, aplicate de mulți regizori în numele curentului de modernizare a actului teatral. 

MIHAELA TELEOACĂ, EMILIA BEBU și FLORENȚA ȚILEA

Regizorul Alexandru Mâzgăreanu și echipa sa propun un spectacol coerent ca esență culturală majoră pentru actualitate, emționant care lasă publicul cu respirația tăiată. Vizual imaginea reprezentației este minimalistă, dar cu accente simbolice rafinat plasate. Scenografa Alexandra Boerescu marchează spațiul gol al scenei, doar prin câteva obiecte cu semnificație majoră pentru acțiune, ca de pildă acel cufăr al documentelor procesului. Costumele merg pe același demers inspirat, interpretele sunt uniform îmbrăcate în negru și întreprind transformarea în diferite personaje prin accesorii de veșmânt albe sau în negru în cazul lui Tassi, ori prin lenjerie intimă de culoarea pielei, când se petrece violul adolescentei pictorițe. Regizorul folosește cu pricepere scenografia și prin dirijarea mișcării scenice pentru a spori suspansul subiectului. Fundalul găzduiește proiecția celor două tablouri celebre.  

Suzanna și bătrânii

``Suzanna și bătrânii`` este și cel în care pictorița și-a exprimat cu suflet drama trăită în adolescență, iar motivul tematic al inspirației pentru tablou face trimitere cu subînțeles la o altă poveste, evocată în text. Scena violului din acțiune se petrece cu acest tablou proiectat semnificativ și este compusă cu delicatețe de regizor și interprete. Muzica lui Alexandru Suciu contribuie la tensiunea reprezentației prin motive de muzică liturgică, pop și rock. O poveste din secolul al XVII-lea se transferă magic în realitatea curentă.

Această magie, experiment sub aspect teatral este o reușită deplină prin interpretarea celor trei actrițe. Definesc credibil personaje rapid, în imediata apropiere de public. Emilia Bebu se transpune în Artemisia, trăind intens fragilitatea tinerei, vulnerabilitatea naivității celei care speră că autorul violului o va lua de soție, dar și forța interioară a celei care luptă pentru recunoașterea faptei lui Tassi, pentru adevăr.``E adevărat, e adevărat!`` este replica ei spre final adresată direct și publicului pentru a convinge de dreptatea revoltei sale. Excelent prezintă acest personaj tânăra actriță, dar și alte personaje ce îi revin. Excelentă interpretare se atribuie și pentru Florentina Țilea care sugerează cu finețe aroganța lui Tassi cel prețuit de Papă, dar și profilul altor personaje în care se transformă prin expresie. Mihaela Teleoacă în doamna Tuzia din preajma Artemisiei și în alte tipologii implicate în proces, demonstrează pe deplin atributul de excelentă. Duplicitatea personajelor – martor sau judecător este nuanțat sugerată de această actriță aflată în vârful carierei interpreților de valoare. Prin o continuă relație între personaje, prin ținută corporală, gestică, privire și rostirea replicii cu subtext, cele trei actrițe realizează performanțe. 

``E adevărat, e adevărat, e adevărat !`` poate fi considerat un eveniment pentru formula modernizării teatrale. Are logică și consistență tematică, e captivant și emoționant, provocator. Din păcate, puține sunt astfel de spectacole, gândite creator plauzibil în intenția de inovare teatrală.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu