PREMIILE GALEI UNITER – NOMINALIZĂRI, EDIȚIA XXI

DIN NOU, O SELECȚIE DISCUTABILĂ

         De la o ediție la alta, sporesc nemulțumirile față de nominalizările la gala anuală a premiilor breslei teatrale. Care ar fi cauzele ? În afara subiectivismului selecționerilor, posibil a fi și firesc pentru orice persoană căreia i se încredințează această dificilă menire, REGULAMENTUL nominalizării la premii rămâne cauza principală. Regulamentul ar putea îngrădi și excesul de subiectivism și interese personale ale juraților. Selecționerii nominalizărilor nu au un regulament ferm de desemnare pentru premiere. Sunt aleși trei “critici”, “analiști teatrali” de către Senatul UNITER conform preferințelor AICT (Secțiunea română a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, integrată ca departament profesional la UNITER) care efectuează nominalizările. Am experiența de a cunoaște activitatea bogată a Senatului din care am făcut parte și care reunește nu numai “critici”, dar și actori, regizori, scenografi. De ce selecționerii pot fi în exclusivitate numai “critici” ? Alcătuirea juriului final, revine la o formulă normală și cuprinde reprezentanți de marcă din toate departamentele breslei. Numai că juriul final – din care am avut onoarea de a face parte la alte ediții -, nu are decât rolul de a selecta premianții din trei nominalizări propuse de cei trei “critici” selecționeri care au ales valorile unui an teatral, conform preferințelor personale. Este discutabil să acorzi aceste semnificative distincții, luând în considerație doar preferințele pentru nominalizări a trei persoane, dintre care unele pot fi mai excesiv subiective, altele chiar lipsite de profesionalism.

         Pentru prestigiul Galei Premiilor UNITER, regulamentul trebuie consolidat și făcut public pe site-ul, fie el modest al UNITER. Prima modificare a regulamentului ar putea fi introducerea pentru premiere a TEATRULUI INDEPENDENT ce a prins viață în cei douăzeci și unu de ani de când se acordă aceste distincții mult așteptate. Să se delimiteze premiile pentru realizările din teatrele instituționalizate, finanțate de stat, de cele din teatrele independente. Cu bani puțini, cu greu obținuți din sponsorizări, independenții reușesc spectacole remarcabile. Selecționerii actualei ediții – Mircea Morariu, Ion Parhon și Maria Zărnescu -, nu au avut timp poate să vizioneze spectacolele independente realizate de Gianina Cărbunariu (“Tigrul sibian” găzduit de Teatrul de Comedie), de Bobi Pricop (“Jocuri în curtea din spate” de la Teatrul Act) sau de regizorii Andrei și Andreea Grosu (“Un tramvai numit dorință” de la “UNTEATRU”) și “nominalizările” exemplificative pot continua dacă ar funcționa un segment de premiere al teatrului independent.

Regulamentul trebuie să amplifice numărul selecționerilor , să elimine rezumarea sa doar la trei “critici”. De multe ori, unii dintre dânși dovedesc subiectivism și superficialitate în vizionarea pe “casetă”, acasă, a reprezentațiilor, și chiar lipsă de argumente pentru selecție. Exemple conține și actuala listă de nominalizări. De pildă, pentru cel mai bun spectacol au fost nominalizate spectacolele : “Călătoriile lui Gulliver” și “Platonov” de la Teatrul Național “Radu Stanca” din Sibiu, alături de “D’ale noastre” de la Teatrul “I.L.Caragiale” din Capitală. “Călătoriile lui Gulliver” este un experiment, “un exercițiu” cum îl definește și autorul său Silviu Purcărete, nominalizat însă,la premiul pentru regie, alături de Dragoș Buhagiar pentru scenografie. “D’ale noastre” este un inventiv spectacol de teatru-dans conceput de Gigi Căciuleanu – nenominalizat pentru viziunea sa. În schimb, la premiul pentru cel mai bun actor într-un rol principal (!!!) este nominalizat Lari Giorgescu, minunat, e drept, în secvența evocării gestuale a lui Cațavencu, dar spectacolul nu are roluri principale fiind susținut de un excelent ansamblu tânăr de actori, dar și de coregrafi ca studii. Nominalizate la premiul pentru cea mai bună actriță sunt : Emilia Dobrin pentru rolul Capra din “Capra cu trei iezi” de la Teatrul Act, fără o minimă mențiune că este un personaj remarcabil înfăptuit pe tărâmul teatrului independent, Imola Kezdi pentru rolul titular din spectacolul “Hedda Gabler” de la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, strălucit interpretat și Tania Popa pentru rolul Fata din spectacolul “Fata din curcubeu” de la Naționalul bucureștean. Da, este extraordinară Tania Popa în acest recital susținut firește de una singură, dar fără a beneficia de relaționarea cu o partenerii unei distribuții și o tematică majoră a reprezentației. Nu este un personaj principal, ci un recital, iar recitalurile au un festival special, cu premii.

O nedreptate, regizorul Andrei Șerban nu este nominalizat
la premiul pentru regia spectacolului "Hedda Gabler"
 și nici reprezentația pentru cel mai bun spectacol al anului teatral

 De asemenea, Imola Kezdi nu realiza o creație în Hedda Gabler, dacă nu funcționa regia originală, de excepție a lui Andrei Șerban ;  selecționerii nu consideră că ar fi trebuit nominalizat Andrei Șerban pentru regie, și nici spectacolul ca realizare . Radu Afrim este nominalizat pentru admirabilul concept regizoral la “Năpasta” de la Naționalul bucureștean, dar inexplicabil spectacolul nu mai beneficiază de nici o altă nominalizare de parcă viziunea sa se putea înfăptui fără contribuția actorilor, a scenografei și a realizatorilor ilustrației muzicale live. Pe lista nominalizărilor pentru scenografie absentează de neînțeles, Vanda Maria Sturza (scenografia pentru “Năpasta”) și Carmencita Brojboiu (scenografia pentru “Hedda Gabler”). Marelui nedreptățit de la Gala anterioară – Marian Râlea, acum i se alătură și Andrei Șerban și scenografii menționați și cei din teatrul independent.

Chiar dacă a fost nominalizat pentru cel mai bun regizor,
 Radu Afrim și cei din echipa sa sunt nedreptățiți
 pentru că spectacolul "Năpasta" nu a mai obținut inexplicabil, nici o altă nominalizare

         Comentariile unui “spectator” ce a vizionat 80% din aceste nominalizări a căror selecție stârnește nemulțumiri, le vom completa după acordarea premiilor la Gala ce se va desfășura pe 13 mai la Teatrul Național “Vasile Alecsandri” din Iași. Unii nemulțumiți îl acuză iresponsabil pe președintele UNITER, Ion Caramitru, de selecția premiilor Galei, când vina o poartă regulamentul și selecționerii unici. Breasla UNITER nu este compusă numai din “critici”, dânși pot acorda premii prin AICT celor care consideră că reprezintă valorile unui an teatral. Recunoașterea valorilor într-o breaslă se face însă, de toți membrii săi – actori regizori, scenografi și “critici”.

P.S. Personal mă consider numai un “spectator” din rândul Marelui Public, absolvent totuși al secției de teatrologie-filmologie de la fostul IATC, astăzi UNATC, observator a numeroase spectacole derulate de-a lungul multor “ani teatrali”. Am convingerea că Marele Public ar fi fost în mare dificultate astăzi,dacă trebuia să aleagă pentru premiul celui mai bun spectacol între “Năpasta” și “Hedda Gabler”, dar nu el hotărăște , iar reprezentațiile nici măcar nu sunt nominalizate de cei trei specialiști selecționeri.