“ÎNDOIALA” - TEATRUL “MARIA FILOTTI” din BRĂILA

                           UN FILIGRAN !

       Rar se poate întâlni într-un spațiu de joc neconvențional, cu spectatorii la câțiva pași apropiere de actori, un astfel de spectacol ca o broderie valoroasă, captivant. Piesa subtilă în sensuri a dramaturgului american contemporan John Patrick Shanley, a fost lucrată scenic cu multă migală de tânărul regizor Eugen Gyemant și echipa sa, rezultatul fiind un spectacol de nota zece.

         “Îndoiala” este o piesă cu o lungă carieră și premii pe care John Patrick Shanley – dramaturg, scenarist și regizor de teatru și film -, a oferit-o și cinematografiei într-o distribuție cu actori celebri. Tematic piesa atacă mai multe probleme delicate ale mileniului trei, de la educație, religie, la homosexualitate. Cu personaje complex construite psihologic, acțiunea are loc într-o școală aflată sub oblăduirea bisericii. Personajele sunt dascăli ce aparțin bisericii, cu excepția mamei unui elev invitată să discute despre comportamentul băiatului său de 12 ani care a “gustat” din vinul bisericii. Titlul “Îndoiala” al piesei tradusă cu pricepere de regizorul Eugen Gyemant, sugerează și intenția scrierii de a privi cu “îndoială” fapte de viață lipsite de argumente solide.

         Regizorul Eugen Gyemant descifrează în profunzime sensurile piesei. Pornind de la scenografie până la interpretarea fiecărui personaj, spectacolul atrage și provoacă spectatorul de a privi mai atent pe cei din preajmă. Viziunea regizorală povestește scenic treaptă cu treaptă acțiunea cu un conflict ce se amplifică, induce la început ironia, comicul, ca apoi să evidențieze dramatic situația. Întrebuințează toate sugestiile scrierii pentru a dezvolta cu suspans conflictul, tematica sa și oferă un sprijin substanțial interpretării cu ajutorul scenografiei, ilustrației muzicale inspirat selectate și prin dirijarea luminii. Meritele regizorului sunt numeroase, dar importată e îndrumarea actorilor prin care își exprimă conceptul regizoral folosind calitățile fiecăruia. Tânărul regizor Eugen Gyemant, după un debut remarcabil cu “Deșteptarea primăverii”, “Privește înapoi cu mânie” demonstrează din nou, a fi un artist creator inspirat, chiar dacă în teatrul independent s-a supus intențiilor sale discutabile și a prezentat dezagreabilul spectacol “Operele complet prescurtate ale lui William Shakespeare”.

         Convenția reprezentației “Îndoiala” se lansează prin primirea spectatorilor de plasatoare … călugărițe. Decorul admirabil conceput de tânăra scenografă Cristina Milea atrage de la bun început atenția publicului așezat pe cele trei laturi ale sălii. Pereții poartă vitralii, spațiul de joc e înconjurat de o grădină albă și își schimbă menirea doar prin manevrarea câtorva obiecte de mobilier alese special pentru a indica o lume distinsă din sfera bisericii. Trecerea de la o scenă la alta făptuită de doi copii, ajutoarele preotului, se marchează și prin ilustrația muzicală specifică locului, ce va interveni să puncteze și momentele importante ale conflictului. Inventiv sunt manevrate luminile, de la efecte tehnice până la aprinderea unor lumânări cu rost simbolic. Întreaga scenografie, completată și de costume, “învelește” sugestiv spectacolul în atmosfera solicitată de scriere. În acest spațiu, regizorul urmărește grijuliu ca personajele să susțină o permanentă legătură cu spectatorii, luați drept parteneri și judecători ai conflictului.

         Fiecare actor compune în amănunt personajul atribuit, îi definește profilul psihologic prin accente multiple în rostirea replicii, prin expresie și ținută. Și tot fiecare actor sugerează posibila stare interioară a personajelor, tăinită, ce poate stârni “îndoială” asupra unor manifestări. Liliana Ghiță interpretează excelent rolul dificil al călugăriței, directoare a școlii. Autoritatea pentru respectarea unor reguli, perceptele sale austere privind rostul educației, dar și trecutul său care a marcat-o, relațiile cu fiecare personaj, sunt cu minuție exprimate prin interpretarea Lilianei Ghiță. Ușor comic desenează la început personajul ca apoi să îi impună aura dramatică dictată de situații. Actrița realizează cu adevărat o creație în acest rol. 

Conflictul major se derulează între directoarea școlii și tânărul părinte Brendan Flynn. În debutul reprezentației, acesta rostește un monolog, o predică despre “îndoială”, lansând tematica acțiunii. Emilian Oprea pătrunde rostul cuvintelor din acest monolog și va caracteriza apoi cu finețe, la nuanță profilul preotului. Actorul lasă cale liberă spectatorului de a judeca dacă acuzele directoarei față de Flynn au motivare, trăiește interior fiecare situație și relație cu partenerii. Ca și în interpretarea Lilianei Ghiță, se simte pe deplin în jocul lui Emilian Oprea stilul filmic de a construi personajul prin mici expresii cu rost pentru relație și situații. Emilian Oprea deține și experiența filmului prin rolul tânărului procuror din “De ce eu?”, film regizat de Tudor Giurgiu. O călugăriță novice și naivă, apropiată de elevi, prezintă remarcabil Corina Moise. Actrița impune sens dublu în relațiile cu directoarea și Flynn, sugerând și gândul interior ce îl are față de fiecare. Doamna Muller, mama băiatului care stârnește conflictul între cadrele bisericești, revine Ramonei Gîngă. Fără reproș definește actrița acest personaj frământat de probleme personale.

         “Îndoiala” este un spectacol de “teatru adevărat”, bogat în sensuri, transmise credibil, emoționant de întreaga echipă de realizatori. Fiecare membru al echipei Teatrului “Maria Filotti” a contribuit să dea strălucire filigranului acestui reușit spectacol, exemplar sub toate aspectele. “Îndoiala” rămâne un spectacol despre noi, cei de astăzi și “îndoieli” care ne pot măcina.