ZIUA MONDIALĂ A TEATRULUI – 27 MARTIE

SĂ LUĂM AMINTE …

“PENTRU UN TEATRU ÎN SLUJBA OMULUI” (fragmente din mesajul lansat pentru întreaga lume a teatrului de Jessica A. Kaahwa, Uganda)

“ … Teatrul pătrunde cu subtilitate în sufletul omului cuprins de teamă și suspiciuni, transformând imaginea sinelui și deschizând o lume de opțiuni în fața individului și comunității. El poate conferi sens realităților zilnice, împiedicând un viitor nesigur. El se poate angrena în politicile umane în moduri simple și directe. ( …) Teatrul este limbajul universal prin care putem schimba mesaje de pace și reconciliere. ( … ) “ . Autoarea acestui mesaj internațional este dramaturg, actriță, regizor și profesor.

ALEXANDRU TOCILESCU : “DESPRE TEATRU ȘI-ALE LUI”, invitat la Conferințele Teatrului Național “I.L.Caragiale”

Cunoscuta personalitate a regiei a amintit vreme de aproximativ două ore, istoria recentă a teatrului nostru dinainte de ’89 și cenzura de atunci. “Subiectul conferinței ar fi încercarea de a limpezi aspecte ale rezistenței prin cultură în sfera teatrului, cum și dacă acest lucru a existat”, preciza Alexandru Tocilescu. Un numeros public i-a ascultat cu respirația tăiată relatările despre cum s-au acceptat de cenzură spectacolele sale rămase memorabile pentru istoria teatrului nostru, s-a amuzat cu amărăciune la invocarea atitudinilor “culturale” ale tovarășilor de la vizionările ce precedau orice premieră, și au rămas pe gânduri spectatorii tineri descoperind adevărul gol goluț despre acele timpuri de tristă amintire. Fără să nominalizeze ostentativ “personalități” din acea vreme , nulități culturale ale cenzurii ușor de păcălit dacă aveai curajul să îi provoci la dialog argumentat, Alexandru Tocilescu a arătat că teatrul se poate califica a fi un autentic dizident al “societății socialiste – comuniste -, multilateral dezvoltate” . Teatrul de atunci a creat o relație excepțională cu publicul afectat de dictatura comunistă care îi înțelegea pe deplin intențiile protestatoare, mesajele. O spectatoare i-a mulțumit în final pentru exemplele-argument relatate considerând că teatrul rămâne un dizident activ din secolul apus. E drept, rar invocat pentru lupta intelectualilor cu sistemul comunist !

De Ziua Mondială a Teatrului, Alexandru Tocilescu a impresionat nu printr-un spectacol, ci prin atitudinea sa civică despre practicarea profesiei cu scop pentru rostul său cultural în viața cetății pe care îl deține teatrul de când a apărut ca artă. Trebuie să vă procurați “caseta” cu această conferință-document despre teatru și dizidența sa în fața unui sistem idiologic autoritar, aplaudată atunci de spectatorii cu care reușise să stabilească o convenție culturală tacită prin transmiterea unor mesaje majore, respectând rostul teatrului de provocarea gândirii, judecării celui din stal asupra ce îi propune un spectacol. Era un teatru “în slujba omului” !

TEATRUL METROPOLIS ; SENIORII TEATRULUI ȘI FILMULUI ROMÂNESC !

Printr-o inițiativă demnă de laudă a directorului Teatrului Metropolis, George Ivașcu, s-a înființat în Capitală, Aleea Celebrităților din preajma magazinului Cocor. Cu prilejul Zilei Mondiale a Teatrului, s-a mai marcat o stea în pavaj, cea a meșterului Radu Beligan. Seara, la Clubul Prometheus, Teatrul Metropolis a organizat sărbătorirea unor artiști seniori care au împlinit o vârstă rotundă ca ani. Serbarea a fost marcată prin prezența primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu. Acesta și-a manifestat prețuirea sa pentru teatru și a înmânat … diplome și buchete de flori pentru sărbătoriți. Aceștia au fost Violeta Andrei, Tora Vasilescu, George Motoi, Radu Gheorghe, dar și absenții din motive profesionale obiective, Eugenia Maci și Ion Besoiu. Această … modestă serbare ca importanță a valorilor teatrului nostru, s-a încheiat cu fragmente dintr-un spectacol musical în limba engleză, “Jazzy Tarot”, premieră din 2008 a Teatrului Metropolis. Intenționa a fi o replică dată de tinerii interpreți de prețuire a seniorilor. Din distribuție am remarcat pe ambițioasa Irina Sârbu, actriță și interpretă deosebită de jazz, tinerii actori fiind în majoritatea lor foștii studenți ai profesorului George Ivașcu.

A uimit la această serbare , năvala numeroaselor posturi de televiziune care au cotropit spațiul restrâns al Clubului Prometheus. La nici un eveniment cultural major ca valoare, la o premieră de teatru importantă prin numele de pe afiș - regizor, actori -, nu se sesizează decât foarte, foarte rar apariția vreunei televiziuni. Jurnalele informative tv. nu sunt interesate de adevăratele evenimente culturale. De astă dată s-au înghesuit să surprindă în imagini … cum mai arată acum, vedetele de demult ale filmului și chiar ale teatrului, nu pentru că ar fi fost un eveniment cultural remarcabil momentul respectiv pentru Ziua Mondială a Teatrului. Era doar o inițiativă firească de sărbătorire a unor nume din istoria filmului și teatrului.

CAMPANIA “ARTIȘTII PENTRU ARTIȘTI”

Continuă și astăzi sărbătorirea Zilei Mondiale a Teatrului prin derularea în întreaga țară a proiectului devenit tradiție, inițiat de UNITER, “Artiștii pentru artiști”, cu spectacole ale căror fonduri strânse din vânzarea biletelor se donează susținerii materiale a seniorilor cu probleme de sănătate.

Spectacolul independent, “Desculț în parc” în regia lui Ștefan Bănică jr. (comentat pe blog), ca și sesiunea de autografe pentru “50 de ani de la primul disc” susținută de Margareta Pâslaru sunt puncte importante ale acestei remarcabile acțiuni caritabile dedicate stării de sărăcie a unor actori seniori.

Televiziunile au auzit oare de acest proiect generos și necesar astăzi pe timp de criză în numele respectului pentru cei care au slujit cu credință teatrul nostru în Capitală, dar și în țară ?

Să luăm aminte … teatrul rămâne în interesul OMULUI !