UN EXCELENT “ TABLOU “ AL PREZENTULUI
Tânărul dramaturg Csaba Szekely
propune o tragicomedie remarcabilă, o scriere greu de întâlnit în peisajul
celor care au pretenții de dramaturgi. Csaba Szekely este autorul unei trilogii
despre actualitate – “Flori de mină”, “Orb de mină” sau “Beznă de mină” și “Apă
de mină”, remarcat și prin alte scrieri, premiat pentru harul său, mai puțin
speculat în repertoriile teatrelor de la “centru” cu pretenții de căutare a
unor piese “mioritice”. A pornit de la Arad s-a afirmat la Târgu-Mureș, și în
alte teatre din țară.
 |
| Dorottya Nagy (Iringo), Barna Banyai Kelemen (Florin) și Laszlo Szakas (Ince, primarul) |
“Beznă de mină”, selectat în FNT pentru
secțiunea “Creatori și teatre în spectacol”, este un “tablou” satiric-dramatic
în ambalaj apropiat de un film polițist, în care sunt surprinse aspecte majore
ale realității noastre contorsionate: corupție, politichie, posibil conflict
interetnic aplicat sărăciei generale într-o societate condusă fără soluții
concrete, în special în lumea satului. Csaba Szekely construiește solid
conflicte și personaje printr-o replică vie, consistentă, apelează la comicul
de limbaj și la dramaticul situațiilior, lasă liberă alegerea spectatorului să
râdă și să aplaude, dar îl și provoacă să judece interior cauzele haosului din
jur. Povestea celor cinci personaje este expusă aparent comic și devine
captivantă ca o piesă polițistă. Pe scurt, într-un sat din Harghita unde
mineritul a apus, o familie luptă pentru existență, și “bezna” din mină este
“luminată” de corupția de la suprafață, ratările sunt “salvate” prin alcool,
nefericirile personale prin crimă, iar funcția de primar devine ajutor
substanțial pentru obținerea de câștiguri personale ilicite.
 |
| Dorottya Nagy (Iringo) și Laszlo Szakas (Ince) |
Conflictele subterane ale piesei pentru
orice regizor pot deveni o capcană de exagerări în prezentarea scenică.
Regizorul Aba Sebestyen, alături de o echipă demnă de admirat, scoate la iveală
toate sensurile scrierii cu penetranță. Aparent totul pare o relatare realistă,
dar vizualizarea dublează sensurile prin atenta evidențiere teatrală a
subtextului lor. De la bun început, spectatorul e primit de un “tablou”
proiectat pe cortină, o imagine dintr-o casă țărănească, dominată de prezența mai
marelui familiei. Cortina se deschide și în aceiași casă spectatorii vor
descoperi că mai marele este primar. Trei muzicieni vor veni în lateralul
scenei și vor puncta comic și tragic situațiile prin muzica original concepută
de Csaba Boros. Casa în care pătrundem arată printr-un decor în unghi, o cameră
tapetată cu imaginea unei păduri cu … doi cerbi ce poartă drept coarne trofeele
de vânătoare ale propietarului, iar o lozincă laterală ne anunță “Welcome in
Transylvania !”. Decorul creat de Jozsef Bartha trimite în amănunt spre
tematica scrierii și astfel, povestea are cadrul scenic convenabil ilustrării
conceptului regizoral. Piesa prinde credibil viață scenică prin regizorul Aba
Sebestyen care cizelează atent interpretarea de excepție a actorilor
distribuiți pentru a configura personaje reale dintr-o lume curentă, des
întâlnite zilnic.
 |
| Laszlo Szakacs (Ince) și Barna Banyai Kelemen (Florin) |
Primarul Ince (Laszlo Szakacs) se luptă în campania
electorală să își păstreze funcția, cu fratele său se pare, Izsak (Miklos
Levente Ordog), un naționalist radical. Acest fond al conflictului este însă,
aparent. Subteranul luptei lor se dezvăluie trist pe parcurs, corupția fiind
cauza disputei. Impresionant sunt susținute personajele prin interpretarea
actorilor. Laszlo Szakacs intră în “pielea “ primarului cu măestrie, minuțios
îi compune personalitatea agresivă dictată de interesele din care nu lipsește
nici cel personal pentru a susține la studii pe fiica sa, Izabella (Julianna
Cziko). Își dorește, după ce a fost miner, o viață comodă ca primar pentru afacerile
ilegal proiectate, alături de sora sa Iringo (Dorottya Nagy) a cărei biografie
sugerează a o cunoaște. Laszlo Szakacs este exdraordinar în acest rol aparent
comic, dar tragic în substanță, îl dezvoltă la nuanță expresivă, îl trăiește cu
sinceritate în manifestare. Se dorește primar și Izsak care jefuiește pădurea
și gândește exagerat naționalist originea sa etnică, iar Miklos Levente Ordog
reușește trăirea interioară a frământărilor personale ale celui ce vrea putere
pentru sine. Rol perfect interpretat de actor. Un personaj al tăcerilor, Iringo
sora primarului, cu replici puține, dar încărcat de grava culpă a uciderii
soțului – faptă dezvăluită spre finalul acțiunii de dramaturg -, compune
remarcabil, cu forță expresivă, Dorottya Nagy. Actrița oferă un exemplu minunat
de participare relațională ca sprijin al conflictelor, doar prin replici
aparent minore.
În această
comunitate mică dintr-un sat preponderent de etnie maghiară, ajunge un polițist
român, Florin (Barna Banyai Kelemen), investigator se pare al unei sesizări de
infracțiune, pâră adresată chiar de primar pentru continuarea matrapazlâcurilor
sale în funcție. Rol foarte dificil, interpretat excelent de actor. Și Florin
are o biografie complicată, vorbește stricat maghiara cu rezultat comic, a fost
căsătorit cu o unguroaică, se declară vegetarian, investigația sa are se pare,
alt scop însă, lagat și de Iringo. Barna Banyai Kelemen prezintă fără reproș
rolul, speculând expresiv, cu firesc, situații multiple, ce duc la finalul
tragic al personajului. Izabella, fiica primarului care își păcălește tatăl că
este studentă, dar vrea să plece în Italia, este un rol mai modest construit
dramaturgic, credibil rezolvat de tânăra actriță Julianna Cziko.
 |
| Laszlo Szakacs (Ince) și Barna Banyai Kelemen (Florin) |
Într-o piesă în care mereu apar surprize pentru suspansul
conflictelor prin răsturnarea de situații, regia intervine pentru ilustrarea
scenică prin multe momente de tăcere exprimate, doar prin relaționare între
parteneri sau printr-o scenă … muzicală. Iată câteva exemple, inventiv desenate
scenic de regie. Întâlnirea primarului cu Florin la masa pe care sunt manevrate
două stegulețe, cel românesc și cel european sau luarea unei cine împreună, în
care vegetarianul Florin este momit de slăninuța lui Ince. Remarcabilă, plină
de sensuri este beția celor doi, ce evocă istoria etniei fiecăruia, posibil
motiv de conflict interetnic, dar arată până la urmă că exagerările,
frustrările naționaliste, produs al unei
mentalități apuse sunt inutile și vor cânta împreună, în română “C-așa beu
oamenii buni” și un cântec maghiar.
“Beznă de mină” este o comedie amară cu referire directă
la societatea în care trăim, români, unguri, afectați cu toții de corupție, de
neajunsuri pornite din lipsa protejării cetățenilor de către mai marii săi,
indiferent de rang. Rămâne un exemplu de “teatru social” dedicat strict
actualității noastre printr-un spectacol conceput admirabil, cu finețe pentru a
demonstra că indiferent că suntem unguri ori români, ne afectează naivitatea cu
care privim prezentul și manipularea societății prin interese, dictate de
corupția unor indivizi ajunși la vârf prin votul nostru.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu