joi, 29 decembrie 2016

“AMORUL VRĂJITOR” și “TRICORNUL” – OPERA NAȚIONALĂ BUCUREȘTI

BUNĂ DISPOZIȚIE ȘI …  SPERANȚĂ
         În anul acesta, în peisajul instituțiilor de spectacol, nu au lipsit conflicte penibile iscate din diverse cauze, în special din indolența acordării atenției meritate valorilor, de către cei ajunși la cârma puterii. Și Opera Națională București a fost afectată de un astfel de conflict, dar în ultimele luni a reușit să se redreseze prin spectacolele propuse de managerul – director interimar, Beatrice Rancea. Un exemplu este și spectacolul de balet “Amorul vrăjitor” și “Tricornul”.
        
Cele două balete au avut de-a lungul istoriei Operei, mai multe montări pentru că nu pot lipsi dintr-un repertoriu solid conceput, compozițiile spaniolului Manuel de Falla. La începutul secolului trecut, compozitorul s-a impus printr-un stil modern pentru acei ani, folosind elemente folclorice inspirat modelate pentru a completa sensurile emoționale ale libretelor alese. A colaborat cu libretistul, Gregorio Martinez Sierra pentru a spori modernitatea expresiei baletului, prin acordarea în libret importanței ansamblului, aflat în colaborare cu soliștii, personaje ale acțiunii. Premiera de acum, cu “Amorul vrăjitor” și “Tricornul” are un alt aspect - viu, convingător, prin regia și coregrafia lui Carlos Vilan (Spania), personalitate recunoscută în lume prin propunerile sale. Creatorul dezvoltă modernitatea lui Manuel de Falla. Îmbină inspirat stilul baletului clasic cu accente coregrafice din dansul popular, dar și din cel contemporan. Cizelează interpretarea soliștilor pentru a se apropia de personajele distribuite și ca actori care susțin relații cu ansamblul, cu lumea din jur unde se petrec conflictele acțiunii. Carlos Vila, prin originalitatea viziunii sale și adaptarea libretelor, apropie publicul de astăzi de sensul diferit al tematicii celor două balete și transmite o emoție specială pentru fiecare propunere a lui Manuel de Falla. Speculează teatral excelent linia dramatică din “Amorul vrăjitor” și pe cea comică din “Tricornul”.
        
Surprinde și cucerește aplauze, Ramona Zaharia (solistul vocal invitat special de la Opernhaus Dusseldorf) în Vrăjitoarea din “Amorul vrăjitor”; intervențiile vocale le completează remarcabil prin dans. Desenează relații sensibile, soliștii baletului Mihaela Soare (Candelas), Vlad Toader (Carmelo), Cristina Dijmaru (Lucia), Ovidiu Matei Iancu (Spectrul). Nota dramatică a libretului este susținută nuanțat prin intervențiile ansamblului.
        
“Tricornul” relatează iubirea dintre o morăriță și un morar, în care intervine comic guvernatorul și suita sa, totul fiind ilustrat cu fină ironie prin interpretarea soliștilor și ansamblului. Ramona Zaharia este de astă dată o povestitoare care subliniază amuzant acțiunea. Admirabili sunt soliștii - Andra Ionete în morărița este parcă un fulg jucăuș, Bogdan Cănilă trăiește nuanțat stările morarului, Sergiu Dan compune cu haz portretul guvernatorului, Eliza Maxim (guvernatoarea) și Valentin Stoica (șeful gărzilor), completează reușit întervențiile în situațiile care îi implică. Toți sunt admirabili prin “adaptarea” expresiei corporale de dansatori la caracterizarea ca actori a personajelor care le revin. Derularea dibace a acțiunii pe mai multe planuri, sporește ritmul ilustrării scenice.
         Viziunea regizorului și coregrafului, Carlos Vilan, se completează prin decorul funcțional, creator de atmosferă și special conceput pentru fiecare balet, de Ricardo Sanchez Cuerda (Spania). Pentru imaginea activă a reprezentației, un rol important revin costumelor imaginate de Carmen Granell (Spania); sunt sprijin real, sporind expresia corporală a balerinilor, dar și creionarea personajelor.
         Interpreții unui spectacol de balet ilustrează scenic, firește muzica, iar aceasta se transmite prin orchestră și dirijor. Orchestra Operei, dovedește din nou, calități deosebite, speculate cu dăruire de diirijorul Tulio Gagliardo Varas (Izmir Devlet Opera ve Balesi, Turcia).
         Colaborarea pentru acest spectacol cu regizorul și coregraful Carlos Vilan are drept rezultat un spectacol reușit, dar demonstrează și șlefiurea rafinată a soliștilor și ansamblului pentru a da reprezentației spectaculozitate teatrală credibilă. Astăzi, baletul nu mai presupune doar tehnică academică, solicită și implicare în sugerarea sensibilă a situațiilor și relațiilor propuse de libret.
         “Amorul vrăjitor” și “Tricornul” oferă un spectacol ieșit din nota comună, din schemele trecute, apropie spectatorii de esența emoțională a muzicii și libretului, interpretate cu măsură teatrală.


P.S. ÎN ANUL CE VINE, SPERĂM SĂ APLAUDĂM MULTE, MULTE EVENIMENTE ARTISTICE MEMORABILE! URĂM SUCCESE MERITATE, MINUNAȚILOR NOȘTRI ARTIȘTI!

Un comentariu:

  1. In afara de musica lui de Falla care este minunata, si cu un decor simplu dar functional si chiar frumos in parti - acest spectacol mi sa parut foarte sters si fara sclipire (mult sub ce merita muzica lui De Falla).

    Cu un libret simplu dar definit confuz si obscur de coreografie in locuri, si un mix de dans Iberic si de balet care nu era bine integrat. Intrun moment balerini sunt in pantofi, acum sint in poante; acum incearca Flamenco acum fac balet... ? - si tot fara un sens clar al delinieri de stiluri in poveste - totul intrun un limbaj choreographic destul de limitat si fara prea multa pasiune.

    O ratare din perspectiva mea (in special cu potentialul muzical la baza!)

    RăspundețiȘtergere