TREI ORE DE ... DIRIGENȚIE!
PRECIZĂRI # Este un spectacol de Claudiu Goga după Arthur Schnitzler (1862 – 1931) prozator și dramaturg austriac. # Piesa sa ”Profesorul Bernhardi” scrisă în 1912, a inspirat și pe regizorul și dramaturgul englez Robert Icke pentru o adaptare a textului pusă în scenă recent de regizorul Andrei Șerban la Teatrul ”Nottara”. Acest spectacol a fost comentat și pe blogul ”Spectator”.
Naționalul bucureștean apelează în repertoriu la aceiași piesă!
Preocupat de zona dramaturgiei, regizorul Claudiu Goga scrie un scenariu după piesa lui Arthur Schnitzler cu intenții de actualizare. Piesa ”Doctorul Bernhardi” ataca numeroase teme - rasă umană, religie și profesie, scenariul amplifică acum tematica cu referiri la prezentul imediat. Cazul evreului doctor și profesor Bernhardi are în centru decesul unei tinere din Ucraina (!), survenit în urma avortului provocat de ea de teama părinților plecați și ei în altă țară. Conflictul iscat de moartea ei la clinica doctorului, ia amploare politică și trimitere spre judecare în Parlament, apar - intervenția unei avocate, acuzații de ”putinism” și invocarea ... ”rinocerilor” din piesa lui Eugene Ionescu! Scenaristul și regizorul Claudiu Goga prin acest spectacol pare un diriginte autoritar care ține o lecție elevilor (publicul) pentru a pricepe că trăiesc într-o realitate dramatică. Le dă exemple de persoane care invocă principii, valori în numele politicii și religiei, dar ele sunt găunoase, iar ei se ceartă pentru interese personale. Cu excepția doctorului și asistentei Ludmila, majoritatea sunt niște ... rinoceri care poluează cu principiile lor mincinoase societatea. Pentru că nu pot face față rinocerilor prin atitudinea lor de oameni adevărați, cei doi aleg ... calea sinucideri! Înghesuiala de actualizări tematice – Ucraina, Putin, Parlament, sporește când se destinuie că doctorul nu este evreu și a fost adoptat de copil de către o evreică. Adopția, ca și relația părinți – copii devin alte laturi tematice. Acesta este scenariu propus pentru actualizare de Claudiu Goga după piesa astriacului.
Lecția scenaristului diriginte ține trei ceasuri, e lipsită de coerență și substrat tematic emoțional. În decorul (Corina Grămoșteanu) surprinzător de simplist, lipsit de cadre constructive pentru atmosfera secvențelor, când acțiunea se derulează în mai multe locuri – clinica, acasă la doctor, etc. Nina Brumușilă reușește să atenționeze asupra profilului tipologic al personajelor prin costumele atribuite.
Evident că intervin ca argumente la această ”lecție de dirigenție” și proiecțiile ( video – design Andrei Cozlac și Silviu Apostol). În debutul reprezentației apar proiectate imagini imense cu tânăra aflată în comă, sporesc apoi cu alte imagini cu sens să îi spunem metaforic, ca în final cu un imens rinocer. Secvențele scenariului folosesc diverse accente muzicale datorate lui Florin Fieroiu, autor și al mișcării scenice. Spre final acesta reduce mișcarea scenică simplist concepută și câte două personaje importante, stau pe scaune cu fața spre public și dezbat laturi din tematica amplă a scenariului.
În acest amalgam de efecte scenice derizorii, dar cu intenții explicativ metaforice, actorii se luptă să dea identitate personajelor, dar devin recitatori de replică. Relația între personaje este absentă, ele sunt schițe de caractere lipsite de un suport consistent. Distribuția cuprinde și actori activi în diverse seriale tv care le influențează unora interpretarea pe scenă a personajelor, nu în fața aparatului de filmat.
Bernhardi, somitate în domeniul medical, este centru provocării dezbaterii de idei propuse de scenariu, dar personajul nu are o bază profundă pentru argumentarea substanței atitudinilor avute în conflict. Mihai Călin compune profilul doctorului drept un om marcat de numeroase frământări interioare dictate de situații existențiale, dar replicile scenariului nu îi susțin întdeauna stările și comunicarea cu partenerii.
Se detașază din distriuție – Dana Dogaru (Martha), Mirela Oprișor (Eva) și Ada Galeș (Ludmila), care reușesc să completeze profilul personajelor prin o trăire emoțională a gândurii interioare iscate de dezbaterea unor așa zise idei care ascund ca o mască interese. Dana Dogaru este mama doctorului și interpretarea personajului e tensionată prin nuanțele atribuie în sublinierea substratului fiecărei replici în discuțiile purtate cu fiul adoptat. De nerecunoscut este Mirela Oprișor în Eva, om politic și fosta iubită a doctorului; actrița joacă un personaj în satira socială ”La-s Fierbinți” difuzat cu succes de Pro Tv și trece pe scenă la un personaj dramatic construit ireproșabil, cu sincere trăiri interioare atribuite femeii ambițioase implicate politic care este Eva, dar și cu regretele iubirii din trecut. Admirabil tratează Ada Galeș creionarea Ludmilei revoltată de ipocrizia celor din clinică.
Ofelia Popii compune simplist personajul avocatei Nina care ar fi și iubita actuală a doctorului. Pe aceiași linie simplistă este prezentat fățarnicul doctor Philipp de George Ivașcu. Interpretarea celor doi poartă maniera evoluției în personajele jucate într-un serial de televiziune. Tipologii lipsite de consistență și credibilitate sunt atribuite unor actori deosebiți ai Teatrului Național, Anne Blum – Medeea Marinescu, preotul Frantz – Richard Bovnoczki, Thomas – Alexandru Potocean, Peter – Ioan Andrei Ionescu. Personajele sunt fragil concepute în text pentru susținerea conflictului de idei contrafăcute și dezavantajează interpreții.
”Despre oameni, doctori și rinoceri” rămâne un spectacol aparținând curentului inovației teatrale, dar care nu reuește să transmită convingător un mesaj și poate plictisi publicul trei ceasuri, ca o dezbatere tv lipsită de moderator.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu