marți, 19 octombrie 2010

“ARTĂ” – TEATRUL “BULANDRA”

O COMEDIE … BIJUTERIE !!

După ce a fost renovată Sala Izvor și a devenit una din cele mai elegante și bine dotate tehnic săli de teatru din Capitală, Teatrul “Bulandra” și-a deschis la această sală stagiunea cu un spectacol remarcabil - “Artă”, și promite alte premiere surprinzătoare.

Spectacolul iese din tendința la modă ca regizorul să se evidențieze prin efecte vizuale în dauna actorilor, rezultatul fiind adeseori discutabil. “Artă” este un spectacol de “teatru adevărat”, o comedie spumoasă, susținută admirabil de Vlad Zamfirescu (Marc), Șerban Pavlu (Serge) și Gheorghe Ifrim (Yvan) cu ajutorul regizorului Cristi Juncu. Piesa aparține Yasminei Reza, scriitoare și actriță, aflată în mare vogă, multipremiată, ale cărei piese sunt jucate nu numai în Franța unde s-a născut, ci și pe marile scene ale lumii. La noi, Teatrul de Comedie a înscris la sfârșitul primei etape a stagiunii piesa “Doamne … ce măcel !" , ca acum, Teatrul “Bulandra” să opteze pentru “Artă” , text distins cu Premiul Moliere. De altfel, ca formulă, scrierea este apropiată de stilul clasicului Moliere. Yasmina Reza, cu simț satiric, atacă tarele obișnuite , specifice și societății contemporane, printr-o replică savuroasă, susținută de personaje cu pretenții intelectuale, solid construite. Prietenia dintre Marc, Serge și Yvan ajunge la un prag conflictual ce o poate spulbera, când Serge se mândrește cu investirea unei sume de bani importante într-un tablou semnat de un autor la modă. Serge propune celor doi prieteni să admire tabloul, o pânză albă cu posibile linii într-o altă tentă de alb. Acesta este pretextul nașterii unui conflict între cei trei amici, prietenia lor fiind pusă la grea încercare pentru că le este invocată biografia fiecăruia. Spectatorii se vor amuza copios și se vor regăsi adeseori în personajele Yasminei Reza.

Prsonalități marcante ale regiei noastre, Liviu Ciulei , Radu Penciulescu , consideră că funcția regiei este de a “ administra piesa prin actor “. Credința lor profesională impusă în mișcarea teatrală le-a adus recunoașterea valorii de creatori. Regizorul Cristi Juncu aplică în acest spectacol principiul înaintașilor și se retrage în umbra actorilor pe care îi îndrumă însă, cu multă atenție pentru a configura în profunzime personajele în care au fost distribiți. Colaborează pentru vizualizarea conceptului regizoral cu tânărul scenograf Cosmin Ardeleanu care imaginează un decor original , creator de atmosferă. Scena este ocupată în totalitate de un “ tablou în tablou ” ridicat pe piloni, “ înveșmântat “ într-un material pufos, cu mici portițe care când sunt deschise apare un tablou în diverse stiluri prin se localizează domicilul fiecărui personaj. Excelent este decorul acestui tânăr, folosit inspirat de regizor care nu lasă nimic neexploatat din posibilitățile oferite. Costumele scenografului respectă linia personajelor care trăiesc în zilele noastre. Prin spectaculozitatea sa decorul susține derularea unor dialoguri între două sau trei personaje așezate doar în fotolii. Într-un decor banal se estompau sensurile acide ale dialogului. Spectacolul, rezultat al unei viziunii regizorale coerente darorate lul Cristi Juncu, are ritm și provoacă implicarea spectatorilor printr-un dialog interactiv lansat de personaje în momentele cheie ale conflictului. Fiecare personaj este dotat convențional cu o telecomandă ce dictează luminarea sălii în ambiția de a lua drept parteneri spectatorii pentru a își argumenta punctul de vedere și asupra “operei de artă” declanșatoare a conflictului ce le poate distruge prietenia.

Meritul, dar și șansa regizorului Cristi Juncu este și că a ales actori capabili să susțină în scenă și să evidențieze inteligent dialogurile bogate în subtext prin care ei impun personajele.

. Fiecare își construiește în amănunt personajul și susține o relație tensionată interior cu partenerul, așa cum solicită textul. Prin “citirea” cuvântului în profunzime până la expresia gestului aparent minor, actorii Gheorghe Ifrim, Vlad Zamfirescu și Șerban Pavlu reușesc o performanță în interpretare. Exploziv în accente comice pe sens plasate, Gheorghe Ifrim în Yvan este prietenul împăciutorist, dar și orgolios pentru care amiciția trebuie să fie mai presus de disputa în jurul unui tablou absurd și nu poate îngăla viața intimă a celor trei. Rol tratat de actor cu măestrie. Sincer revoltat, uimit de achiziția “culturală” a prietenului său Serge, inginerul Marc, e compus cu personalitate , încântător de Vlad Zamfirescu. Șerban Pavlu caracterizează la nuanță snobismul celui care achiziționează “tabloul alb” că așa e trendul parvenirii culturale, dar încet, încet, constată și gestul său stupid de “investitor” și jignirile la adresa prietenilor. Este un rol evidențiat cu finețe de actor care se detașează de “stilul” practicat în divertismente tv. jenante din care își câștigă, firesc, existența.

Chiar dacă traducerea piesei de către Violeta Popa lunecă uneori pe o pantă trivială în raport cu textul original, spectacolul rămâne "o bijuterie" , o comedie care poate cucerii orice spectator. Este un spectacol ce TREBUIE VIZIONAT , o infuzie de bună dispoziție, în care oricine din public o regăsește. Cu “Artă”, un titlu ce ar putea nedrept îndepărta pe unii spectatori, Teatrul “Bulandra” revine în atenție ca un producător de evenimente.

3 comentarii:

  1. Stimata doamna, nu credeti ca a pune virgula intre subiect si predicat, ca in titlul acestei cronici,TEATRUL TV , REAPARE PE MICUL ECRAN ?!, este impardonabil? Mai sunt si alte greseli de topica si gramaticale,de exemplu in finalul cronicii scrieti verbul a cuceri gresit cu doi i: o comedie care poate cucerii orice spectator... Dvs. nu va corectati textele?!

    RăspundețiȘtergere
  2. Auzi profesore... mai exista si alte lucruri in afara de gramatica. Revizuieste-ti atitudinea fata de ceilalti. Practic ce sugerezi? Ca doamna e inculta doar pt ca probabil s-a grabit cand a scris textul? Nu suntem la un examen. E important sa scrii corect, dar nu uita ca ti-a oferit niste informatii gratis... si a pierdut o jumatate de ora din timpul ei pentru ca tu sa citesti acest text. Nu te ancora in reguli batute in cuie... mai "citeste" si pe langa text si incearca sa observi si alte lucruri. Te rog, varsa-ti frustrarile pe messenger sau pe youtube... sunt acolo o groaza de persoane care nu stiu sa scrie corect... retine... NU STIU.

    RăspundețiȘtergere
  3. Dmne ce piesa plictisitoare....dmne ce porcarie.....nu va duceti oameni buni caci o sa adormiti cum a facut-o un nene din fata noastra, dar nici noi nu eram mai prejos.
    Doamna Ileana a spus ca oricine se va regasi in aceasta piesa, noi nu ne-am regasit.
    Am ascultat injuraturi si cuvinte urate, repetate in mod obsesiv. Au plimbat un tablou alb pe-acolo, si nu era nimic de ras.
    Cei din sala erau genul care radeau daca le aratai un deget, daramite ditai tabloul !
    Noi, nu am ras, nu am plans, nu am avut nicio emotie, nu am tras nicio concluzie la aceasta piesa.
    Pur si simplu am pierdut vremea, si banii...

    RăspundețiȘtergere