“ SCRIPCARUL PE ACOPERIȘ “ – TEATRUL “ REGINA MARIA “ din ORADEA

                               UN MUSICAL EXCELENT REALIZAT

Cele  patru spectacole, mai noi sau mai vechi, realizate în regia unor personalități : “Scripcarul pe acoperiș” (regia, un specialist al genului musicalului – Korcsmaros Gyorgy, din Ungaria), “A douăsprezecea noapte” (regia: Alexandru Mâzgăreanu), “În curând vine timpul” (regia: Radu Afrim) și “La Iunion, birjar!” (regia: Daniel Vulcu) au definit o microstagiune reușită. 

“Scripcarul pe acoperiș” este adaptarea lui Joseph Stein după povestirea lui Shalom Alehem – “Fiicele lui Tevye” lăptarul, pe muzica lui Jerry Bock, cu influențe folclorice evreiești și rusești. A devenit un celebru musical, jucat pe Broadway, ecranizat în 1971 și răsplătit cu trei premii Oscar, dar care la noi, puține teatre chiar de operetă se încumetă să prezinte. E drept, musicalul este un gen special, ce presupune din partea interprețurilor, atât calități vocale și de dansator, dar și calități actoricești desăvârșite. La noi, musicalul cu greu își află împlinire în teatrul de proză, un ultim experiment al genului eșuat în trecut,  fiind “Chicago” pe scena Naționalului bucureștean. Teatrul “Regina Maria” din Oradea s-a încumetat în 2011 să monteze acest musical dificil ce se joacă și în prezent cu succes, fiind un spectacol de excepție, excelent realizat cu un ansamblu de 50 de persoane ! A fost sprijinit și de prezența celor din ansamblul folcloric “Crișana” afiliat teatrului, dar în principal de actorii acestui sârguincios colectiv teatral. I s-a alăturat orhestra “Hakeshet Klezmer Band”, susținător admirabil al muzicii live interpretate.

Richard Balint în rolul titular - Tevye

Pentru a derula pe scena unui teatru un astfel de ansamblu numeros, chiar dacă orhestra e plasată într-o parte a fosei și completată prin toboșarul din prima lojă, presupune un decor special, mai ales când acțiunea solicită mereu schimbări ale spațiului de joc. Vioara Bara reușește constructul spectaculos al unui decor multifuncțional, alcătuit din mai multe module, aliniate la început, ușor manervrabile apoi pentru a prezenta sătucul din Rusia, Anateka în care se află o comunitate evreiască și familia numeroasă a lăptarului Tevy cu cele cinci fiice. Peste module, în spațiul superior de joc se desenează un deal verde, un drum în pantă ca trimitere spre drumul greu al vieții. Modulele sunt viu colorate prin desene inspirat concepute de artista Vioara Bara, care este nu numai scenograf, dar și un pictor apreciat la diverse expoziții. Cadrul funcțional și atractiv al acestui decor original susține acțiunea și viziunea regizorală, iar Vioara Bara a fost și nominalizată la Premiile UNITER la ediția trecută a Galei. Vivacitatea decorului se completează prin costumele dibaci create și colorate de Amalia Judea.

 Imaginea generală a spectacolului este inventiv propusă prin decor și costume, și folosită strălucit de regizorul Korcsmaros Gyorgy în colaborare cu coregraful Andras Lorand. Viziunea regizorală compune iscusit o lume diversă cu multiple probleme conflictuale pe linia tragicomediei, legate de respectarea tradiției , familiei și sentimentului de iubire. Actorii au fost pregătiți sârguincios pentru a cânta, a dansa, dar și a dezvolta profilul tipologiilor și solicitarea tensiunii conflictelor.

 Regia jonglează cu montajul momentelor când comice, când dramatice, spectacolul având o coerență desăvârșită , ritm , dar și impunerea emoției receptorului din sală. Korcsmaros Gyorgy este meșterul magic din culise al acestui reușit spectacol, servit însă, briant de cei din scenă, de actori. Am descoperit în distribuție un mare actor în persoana lui Richard Balint, interpretul lui Tevye – capul unei familii cu cinci fete de măritat. Actorul își construiește cu perfecțiune personajul supus unor numeroase situații conflictuale. Tevye luptă pentru respectarea tradiției evreiești, dar înțelege, acceptă și noul care pătrunde prin evoluția lumii cu cele bune și cele rele, chiar periculoase ce duc până la urmă la alungarea micii comunități evreiești din satul rusesc. În scene impresionant susținute de actor, Tevye vrea sfaturi de la Dumnezeul său , dar se supune înfrângerii răului ce distruge comunitatea căreia îi aparține ca om simplu, muncitor, ce își dorește respectul cuvenit. Toate stările personajului, actorul le parcurge cu sinceră expresie, fiind excelent și în momentele muzicale și de dans, executate ca un adevărat profesionist în domeniu , legate continuu de sensul și subtextul replicii pentru caracterizarea complexă a personajului. Susține pe de o parte amănunțit relațiile din familie, iar pe cealaltă parte pe cea cu societatea din jur. Puțini actori se pot întâlni a fi capabili de a construi o creație într-un rol dintr-un musical, un spectacol ce îi solicită mai multe valențe de interpretare. Richard Balint cântă ca un solist de operetă, dansează, compune prin descifrarea atentă a replicii, relațiile cu lumea din preajmă a omului sensibil și dăruit familiei care primește cu capul sus loviturile societății, judecânt fiecare situație. Din păcate, juriul selecției pentru ediția trecută a Galei premiilor UNITER nu a remarcat interpretarea sa pentru o nominalizare, ci doar pe cea în rolul secundar al soției lui Tevye, rol jucat de Ioana Dragoș Gajdo. După trei ani de la premieră, spectacolul nu dovedește degradare, totuși personajul soției lui Tevye e simplist caracterizat cu unele stridențe, exagerări în momente cheie, discutabilă fiind și interpretarea muzicală. Ioana Dragoș Gajdo falsează adeseori, dovedind că nu se poate adapta cerințelor unui musical. Admirabil se achită și de solicitările musicalului, Adela Lazăr în Hodel, fiica îndrăgostită de Percik (Răzvan Vicoveanu), un evreu ucrainian revoluționar naiv ce va fi deportat în Siberia. Actrița trăiește stările interioare ale personajului chiar și atunci, când cântă ireproșabil. Prin grație, sensibilitate și activă relaționare cu partenerii se remarcă Mihaela Gherdan în Tzeitel, prima fiică a familiei care vrea și reușește să se mărite cu croitorașul modest, Motel (Pavel Sîrghi). O caracterizare nuanțată a celei de a treia fiice, Hava, care iubește un rus, de altă religie, pe Fyedka (Ciprian Ciuciu), oferă Alina Leonte. Completează familia lui Tevye prin celelalte fete, Shprintze (Anca Sigmirean) și Bielke (Sânziana Vrabie), roluri secundare, dar convingător susținute prin relație de actrițe. Cu finețe redă portretul lui Percik, revoluționarul naiv, Răzvan Vicoveanu și Pavel Sîrghi pe cel al timidului croitor îndrăgostit , care visează să aibă  o mașină de cusut. Personaje argument sunt fără cusur interpretate de Elvira Platon-Rîmbu  (Yente pețitoarea), Ion Abrudan (Lazăr Wolf), Daniel Vulcu (polițistul), George Voinese (Avram), Alexandru Rusu (Mordcha), Andrei Fazecaș (Nahum), Florin Silaghi (Mendel), Emil Sauciuc (Robbi), Lidia Lăzău  (Fruma Sara), Corina Cernea (bunica Tzeitel), Adriana Locovei (Sasha), Mirela Niță-Lupu (Shandel), Igor Lupu (Yussel), cărora li se alătură 27 de interpreți în roluri de săteni, ruși și evrei. Toți cântă și dansează, ca niște profesioniști în domeniu !! Povestea particulară a familiei lui Tevye și cea a evreilor alungați dintr-un sat din Rusia, de un comic amar, este impresionant  prezentată, captivant, fără patetism, ca o poveste de viață, cu sensibilitate și emoție, transmisă publicului.

“Scripcarul pe acoperiș” rămâne un musical memorabil, o carte de vizită pentru trupa Teatrului “Regina Maria” din Oradea, un exemplu de profesionalism și dăruire pentru un act artistic și cultural, care greu se poate înfăptui în acest gen teatral dificil. Spectacolul merită prezentat și publicului bucureștean prin o serie de reprezentații care se vor bucura de succesul meritat.