“ YENTL “ – TEATRUL EVREIESC DE STAT

O POVESTE CU TÂLC ACTUAL

         În ultimul timp, Teatrul Evreiesc de Stat își consolidează statutul ca instituție cu personalitate de interes pentru orice spectator, indiferent de apartenența sa etnică, prin spectacole atractive cu sens emoțional și cultural. Scriitorul Isaac Bashevis Singer revine în repertoriul teatrului după “Dușmancele, o poveste de iubire” cu “Yentl”. Născut în Polonia în 1902, decedat în 1991, fiu al unui rabin, Isaac Bashevis Singer emigrează în America în 1935, scrie în limba idiș, dar traducerile în engleză și în alte limbi ale pământului, îi aduc consacrarea ca prozator prin romanele, nuvelele și scrierile pentru copii, cât și răsplata în 1978 cu Premiului Nobel pentru literatură. Își completează valoarea personalității și prin apropierea de dramaturgie, de teatru. La origine “Yentl” este o proză, o povestire inspirată și din viața personală, după care s-a realizat un film muzical cu Barbara Streisand (regie și interpretarea rolului principal). În 1975, Isaac Bashevis Singer își dramatizează scrierea alături de Leah Napolin, cu un mare succes pe Broadway. Scriitorul are printre alte multe credințe privind literatura și pe cea următoare : “Să scrii despre dragoste și să eviți sexualitatea ?! Absurd !”. Cu rafinament o aplică și o argumentează în “Yentl”.

         Pentru că spectacolul impresionează prin tematica sa actuală în viața noastră curentă sunt necesare unele precizări spectatorilor care nu trebuie să ocolească acest teatru și reprezentația. Povestea vieții lui Yentl, o femeie inteligentă, cu probleme survenite prin tradiție, dar și prin personalitatea sa, este provocatoare. Tânăra fiică a unui rabin care moare, își dorește să depășească perceptele tradiției față de posibilitățile unei femei, să studieze , cât și să se afirme în societate. Drumul său va fi foarte greu pentru că se va confrunta cu prejudecăți sociale și morale, tradiționale. Alege soluția de a se travesti în bărbat, în Anschel, dar situațiile prin care trece o obligă să constate că personal deține “un suflet de bărbat într-un trup de femeie”. Trăiește o dramă, are cale liberă în postura unui bărbat, Anschel, de a merge să studieze Tora , dictată de Moise, dar în viața personală de a iubi pe cineva, femeie sau bărbat (!) îi este imposibilă înfăptuirea relațională a sentimentului. Dubla ipostază prin travestiul ales îi aduce satisfacție și prețuire ca bărbat instruit, dar înfrângere ca femeie; în dragostea pentru un partener, indiferent de sex, Yentl eșuează. Povestea lui Yentl și prin dramatizare atacă puncte nevralgice din existența actuală, cu un deosebit refinament. Mai întâi, propune judecarea tradiției în raport cu evoluția din mileniul trei, care plasa femeia în planul secund al vieții sociale, indiferent de religie. Yentl este evreică, dar orice femeie, indiferent de religie, se poate confrunta și astăzi, în diverse domenii cu îngrădirea afirmării pentru că nu este bărbat. Cel de al doilea aspect se referă la viața sexuală tratată cu deosebită delicatețe, lăsând cale liberă judecării prin trimiterea spre lesbianism, spre lumea homosexualității actuală și controversată de regulile tradiției și religiei. Un astfel de text bogat în tâlcuri este foarte dificil a fi pus în scenă, dar regizorul Erwin Șimșensohn reușește un spectacol credibil, provocator, emoțional cu ajutorul unei distribuții deosebite.

         Pentru că textul este dramatizarea unei proze, Erwin Șimșensohn aplică inspirat jocul între acțiunea propriu-zisă și comentariile esențiale îndrumate prin rostirea de monologuri pe un podium cu relație directă cu publicul. Scenografia Alinei Herescu servește admirabil conceptul regizoral. Decorul, aparent neutru, este abil mobilat pentru a preciza funcțional locurile acțiunii, iar puntea spre public incită la judecarea faptelor povestite. Costumele Alinei Herescu, ilustrează prin amănunte semnificative, profilul personajelor. Spectacolul este jucat în limba română, dar regizorul introduce în momentele tradiționale cheie ale acțiunii – moarte rabinului sau nunta lui Anschel cu Hadaas -, replici în inidiș. Erwin Șimșensohn demonstrează în acest spectacol anevoios tematic, pricepere în lucrul cu echipa de actori aleasă pentru dezvoltarea personajelor și susținerea relațiilor dintre ele.

          Yentl este un rol foarte greu, dar Alexandra Fasolă reușește excelent să caracterizeze în profunzime personajul. La nuanță, în funcție de solicitările situațiilor extreme prin care trece Yentl, actrița trăiește cu sensibilitate stările interioare ce frământă personajul. Travestiul în Anschel este interpretat exemplar prin modul în care manevrează gândul aparent al unui bărbat, dar special aplicat de către o femeie aflată în degringoladă sentimentală. Yentl devine astfel, un om ce are și probleme sexuale personale pe care încearcă să le rezolve. Alexandra Fasolă interpretează remarcabil duplicitățile caracteriale ale personajului și reușește ale comunica direct, cu finețe spectatorilor și în monologurile explicative susținute pe puntea spectacolului; se dovedește a fi o tânără actriță de valoare care deține multiple capacități de a evolua atât în teatru, cât și în film, domeniu în care a exersat apreciabil până acum.         

         Povestea lui Yentl se construiește cu ajutorul unor alte două personaje centrale, Avigdor și Hadaas. Băiatul este un student sărac, ce iubește o fată dintr-o familie avută, pe Hadass, dar regula tradiției îl obligă la un mariaj cu propietara unui mic magazin, o femeie ursuză;  se împrietenește la studii cu Anschel (Yentl) și acțiunea se complică. Anschel (Yentl) se căsătorește cu Hadass, au loc apoi, divorțuri ca într-un scenariu de telenovelă bine scris. În rolul lui Hadass, tânăra naivă care caută dragostea, Raluca Aprodu construiește ireproșabil personajul, fata îndrăgostită de Avigdor, dar care este atrasă și de Anschel. În Avigdor, Mihai Conrad Mericoffer conturează doar esența tânărului doritor de învățătură și dragoste, dar precipită adeseori rostirea replicii, în special în postura de povestitor al faptelor și nu susține rostul cuvântului și al relațiilor. Celor trei personaje centrale li se alătură cele reprezentative pentru lumea în care trăiesc, de la părinți, vecine clevetitoare sau rabini, ilustrate iscusit de fiecare actor distribuit. Din cei nouăsprezece actori cărora le revin personaje argument ies în evidență prin experiența teatrală cunoscută, Maia Morgenstern în rolul mamei lui Hadass, Natalie Ester în Nechele, o clevetitoare, Rudy Rosenfeld în rolul unui rabin, Nicolae Călugărița în tatăl lui Yentl, Roxana Guttman în pețitoarea Yachna, unii dintre ei având de rezolvat și alte apariții secundare. Întreaga echipă distribuită se implică însă, cu dăruire partiturilor de plan secund.

         “Yentl” este un spectacol lucrat cu migală regizoral, ce poate fi definit ca o realizare a Teatrului Evreiesc de Stat. Nu poate fi ignorat de publicul larg pentru că propune o analiză de interes a actualității.

P.S. Teatrul Evreiesc de Stat găzduiește în foaier , expoziția de desen și sculptură – Jana Gertler – “Imagini din spatele frunții”, ce merită toată atenția iubitorilor de artă plastică.