FINALĂ, FESTIVALUL NAȚIONAL DE TEATRU (FNT) – EDIȚIA XXIII (25 octombrie – 3 noiembrie)

OBSERVAȚII – TENDINȚE DEMNE DE INTERES

         Am oferit mai jos, un “jurnal” zilnic al sărbătorii teatrului nostru FNT, ediția XXIII, proiect al UNITER, o ediție reușită, care în ciuda condițiilor financiare precare și a repertoriului anual sărac în propuneri, a selecționat prin directorul artistic, Alice Georgescu, spectacole demne de luat în seamă, discutabile însă unele, ca soluție teatrală. Din programul bogat în manifestări conexe, au fost comentate doar spectacolele selectate, 18 din cele 21 de propuneri, unele analizate la data premierii pe acest blog. Comentariile, ca și selecția, pot fi acuzate de subiectivismul firesc pentru oricine, spectator sau persoană avizată în domeniu.

  Concluziile rezultate ne indică tendințe novatoare apreciabile pentru mișcarea noastră teatrală.

         TEATRUL SOCIAL apare ca o tendință necesară. Activă și în “teatrul document”, Gianina Ccărbunariu s-a remarcat prin “SOLITARITATE”, pe scenariul personal. S-a alăturat acestui drum și “BEZNĂ DE MINĂ” o piesă de Csaba Szekely în regia lui Aba Sebestyen. Spectacolele erau dedicate actualității.

         DRAMATURGIA CLASICĂ MEREU ACTUALĂ. “Adaptări” inteligente la contemporaneitate sau tratări inventive ale unui text din secolul XX, trecut în rândul valorilor dramaturgiei, au uimit prin forța creatoare a regizorilor. Considerăm că s-au detașat “PESCĂRUȘUL” de Cehov în regia lui Yuri Kordonsky, “NĂPASTA” de Caragiale, în regia Radu Afrim, “AVARUL” de Moliere în regia lui Laszlo Bocsardi și “UN TRAMVAI NUMIT DORINȚĂ”, regia Andrei și Andreea Grosu.

         PAMFLETUL POLITIC poate fi un gen nou în teatru, chiar dacă apelează drept pretext la o piesă clasică. Regizorul Tompa Gabor a aplicat această tendință pe piesa “Conul Leonida față cu reacțiunea” de Caragiale în spectacolul deosebit, “LEONIDA GEM SESSION”.

         LEGENDELE SCENEI rămâne o secțiune culturală necesară festivalului, chiar dacă din motive obiective au absentat în ultimul moment, reprezentații dedicate personalității Marianei Mihuț. Secțiunea s-a rezumat numai la “TROIENELE” în regia lui Andrei Șerban, cu adevărat un spectacol memorabil.

         FNT a demonstrat că de inovații teatrale nu ducem lipsă, chiar dacă funcționează încă, o “criză” reală și în afirmarea unor nume tinere de regizori. Spectacolele citate au dovedit că servesc calea inovației teatrale motivat prin dramaturgia aleasă și expusă provocator, cu atractivitate pentru stăpânul teatrului, Marele Public.