“REGULI DE VIAȚĂ” – TEATRUL DE COMEDIE (Sala Nouă)

O SATIRĂ REUȘITĂ DESPRE … O FAMILIE  …

         În 2005, Teatrul de Comedie iniția proiectul “Comedia ține la TINEri”, dedicat tinerilor regizori în principal, dar și actorilor și scenografilor tineri. Cele șapte ediții au lansat tineri regizori, astăzi personalități active în viața teatrală precum Alexandru Măzgăreanu, Vlad Cristache, Eugen Gyemant, Vladimir Anton, Sânziana Stoicescu, Marcel Țop sau Radu Iacoban, alături de scenografi ca Vladimir Turturică ori actori precum Maria Dinulescu, Ilinca Manolache, Andreea Samson, Irina Velcescu, Ioana Anastasia Anton, Cătălin Babliuc, Bogdan Cotleț, George Albert Costea, Dan Rădulescu.

        

Tânăra regizoare Ioana Petre este câștigătoarea ediției a VII-a din 2016 cu proiectul “Reguli de viață” de Sam Holcroft. A prezentat conceptul regizoral al acestei piese care lansa dramaturgul, în 2014 la Teatrul Național din Londra. Sam Holcroft exersase înainte, scrierea unor piese de teatru când studia la Edinburgh, dar “Reguli de viață” îi aduc consacrarea. Subiectul este cu pricepere dezvoltat și prezintă întâlnirea anuală tradițională de Crăciun a membrilor unei familii mic burgheze, analizată de dramaturg precum un psiholog prin personajele complex construite. Sărbătoarea se transformă într-un adevărat “balamuc”, cum sugerează de fapt și jocul de cărți tradițional al membrilor familiei propus spre finalul piesei pentru a atenționa asupra temei familiei dezmembrate prin falsa înțelegere a “regulilor de viață”. Replica tradusă de Călina Coliban este vie, bogată în sensuri și servește o explozivă satiră.

         Regizoarea Ioana Petre dă viață teatrală credibil textului, reușind un spectacol remarcabil. Dovedește o solidă pregătire profesională, câștigată și prin activitatea ca regizor asistent pentru spectacole importante de la Opera din București și prin același rol deținut în unele spectacole ale lui Andrei Șerban la Teatrul “Bulandra”. Ioana Petre consideră că o viziune regizorală devine convingătoare, în primul rând prin actori și alege exemplar distribuția pentru acest spectacol – Manuela Ciucur pentru mama Edith, Ionuț Grama și Cătălin Babliuc pentru Matthew și Adam, fii lui Edith, Smaranda Caragea pentru Carrie, iubita lui Matthew, Andreea Vasile pentru Sheena, soția lui Adam, Gheorghe Dănilă pentru Francis, tatăl și Elina Grama pentru Emma, copilul cuplului Sheena și Adam. Fiecare personaj are probleme personale tăinuite, dezvăluite pe parcursul acțiunii. Regizoarea urmărește atent conflictele, le speculează în termeni teatrali realist, fără artificii și impune dibaci creșterea tensiunii lor, treaptă cu treaptă, de la o scenă la alta. Folosește ostentativ două ecrane de proiecție pe care mereu sunt rezumate în puține cuvinte, precizări privind starea interioară a personajelor centrale pentru a sublinia cum minciuna macină relațiile acestei familii. Proiecțiile avertizează de “balamucul” relațiilor din familia pe care mama o vrea tradițională, ea fiind o persoană excesivă, nevrotică și superficială. Satira sporește de la un moment la altul și prin contribuția mișcării scenice datorate lui Paul Cimpoieru. Publicul este considerat partener direct al acțiunii, integrat prin mișcare în casa lui Edith. Scenografia lui Vladimir Turturică susține pe deplin viziunea regizorală. Sufrageria familiei este locul acțiunii, iar prin lateralele sălii personajele vor înconjura mereu publicul în mersul lor spre celelalte camere ale locuinței. Decorul este migălos realizat de Vladimir Turturică pentru a sugera casa unei familii mic burgheze și a da atmosferă fiecărui moment. Scenograful urmărește și prin costume, să evidențieze caracterul și stilul de viață al fiecărui personaj.

          Regizoarea Ioana Petre oferă un spectacol de comedie în care însă, comicul se transformă în dramatic prin descoperirea nefericirii personale ascunse de fiecare membru al familiei. Manipulează prin actori teatral povestea, pe muchie de cuțit între comic și dramatic. Regizoarea demonstrează astfel, că întodeauna comicul ascunde un substrat dramatic.

       

  Manuela Ciucur prezintă excelent în complexitatea sa personajul Edith, o mamă autoritară care acționează mereu, în numele unor regului de viață considerate tradiționale. Dependentă absurd de medicamente, inconștientă de problemele celor din jur, energic vrea să dicteze o atmosferă de veselie pentru sărbătoarea de Crăciun și devine ridicolă. (Manuela Ciucur prin acest rol care aparent nu pare specific personalității sale, reușește să dezvăluie laturi noi ale talentului său.) Edith este superficială în relațiile cu fii săi, cu toți cei din preajmă. Matthew ajuns avocat, dar care se visa artist, se dovedește un parvenit în profesie și fals în relația cu “artista” Carrie. Fiecare afirmație a sa este de fapt, o minciună. Ionuț Grama construiește excepțional portretul lui Matthew cel cu multe fețe, unele dramatice, ascunse, cum ar fi sentimentul de iubire față de cumnata, Sheena, altele comice prin falsa docilitate în relații. În Carrie cea cu un temperament exploziv, cu manifestări isterice, Smaranda Caragea susține cu forță expresivă partitura; uneori plasează accente exagerate, păstrează însă, esența personajului și speculează nuanțat dorința acerbă a lui Carrie de a deveni soția legitimă a lui Matthew.

Celălalt cuplu trăiește o situație dramatică prin Sheena care are drept pretext în manifestările sale, o posibilă boală a fiicei, Emma. Soluțiile naturiste pentru tratament practicate de Sheena și tristețea care o are, maschează și sentimentul iubirii imposibile față de fratele soțului. O persoană rigidă purtând ochelari, rece în relații este Sheena în interpretarea admirabilă a tinerei actrițe Andreea Vasile. Pe parcursul conflictelor, Sheena caută sprijin în alcool, iar actrița cu nuanță puncteazâ efectul băuturii, subtil demonstrând nefericirea personală a acestei femei. În caracterizarea lui Adam, Cătălin Babliuc remarcabil sugerează amărăciunea interioară a personajului, datorată atât relației de cuplu, cât și carierei. Maschează ironic drama personală prin imitarea unor voci evocate în diverse situații și punctează ridicolul relațiilor din această familie dezmembrată. Lui Gheorghe Dănilă îi revine rolul dificil al  tatălui imobilizat într-un scaun cu rotile în urma unui atac cerebral, pe care îl definește cu măsură și atenție pentru a îi arăta profilul cândva autoritar. Trebuie subliniat că în o serie de scene ale cuplurilor, actorii reușesc momente impresionante și prin interpretarea lor se dezvăluie gravitatea situației așa zisei familii tradiționale. Regulile de viață despre care se tot discută că trebuie respectate se demonstrează a fi false prin relațiile dintre personaje susținute în amănuntul expresiei de fiecare interpret.

         “Reguli de viață” este un spectacol deosebit, o satiră cu mult tâlc despre unde poate ajunge o familie cu pretenții tradiționale prin minciună. Meritele reprezentației sunt ale unei echipe admirabile, în mare majoritate alcătuită din tineri creatori de excepție.