FILE DE VIAȚĂ … MOTOTOLITE
În trei ore cu pauză,
spectacolul încearcă prezentarea unor “file” din viața locuitorilor unui bloc,
cum precizează de la bun început personajul Iulia. Problema majoră a
locuitorilor, indiferent de vârstă pare erotismul, sexul, ce duce la conflicte.
Textul “Dacă am gândi cu voce tare” este piesa de debut a tânărului dramaturg
Adnan Lugonic născut la Sarajevo, iar apreciatul regizor Radu Afrim îi dă viață
scenică.
În primul rând, piesa este tradusă
simplist, fără grijă la nuanțele cuvântului, abundent trivială, iar “p…la mea”
colorează limbajul. În al doilea rând, se face evidentă “adaptarea” când se
pomenește fără rost într-o scenă importantă din acțiune, de … “coaliția de
guvernare”, de “antenele tv” , scenă
asupra căreia vom reveni. În programul de sală nu se precizează, nici autorul
penibilei traduceri a textului și nici că ar fi o “adaptare” după piesă. Adnan
Lugonic poate că a scris în original replici triviale, dar în limba sa în
raport cu situațiile, aveau altă rezonanță. Viziunea regizorală tratează
pleonastic majoritatea scenelor cu intenția de a spori efectul satiric. De
pildă, dacă replica pomenește cuvântul “ciolan”, “girofar” sau sex cu mai mulți
bărbați în cazul Prostituatei, situațiile sunt ilustrate pleonastic în scenă, cu
aducerea “ciolanului”, etc. Exagerările intervin cu intenție satirică și pentru
prezentarea personajului Gay care trăiește o dramă personală în dragoste.
Spectacolul se vrea o satiră
transformată spre final moralizator într-o dramă, dar situațiile propuse de
dramaturg își pierd în scenă seva și nu își mai află motivare în acțiunea care
devine confuz expusă teatral. Personajele par scheme, caricaturi, iar actorii
se luptă să le creioneze convingător, unii fiind cu măsură în interpretare, dar
alții parcurg calea exagerării. În genere, regizorul Radu Afrim cu fantezia sa
debordantă, uită de îndrumarea atentă a actorilor pentru definirea esenței
personajelor, relațiilor și configurarea teatrală credibilă a situațiilor. În
“Dacă am gândi cu voce tare”, dansul în ansamblu încearcă să suplinească
substratul situațiilor, ca și jocul luminii de a sugera delirul personajelor.
Sunt folosite microfoanele pentru “songuri”, dar și lavalierele, în mod
neadecvat. Aceste metode solicită efort actorilor și dezavantajează rostiriea
cu sens a replicii.
La începutul reprezentației,
Iulia, nominalizată în programul de sală Ea, susține un monolog pentru
precizarea convenției cu personajele dintr-un bloc. Ea, numită în acțiune
Iulia, se află în depresie postnatală și în conflict cu soțul, El. A renunțat
la slujbă să stea cu copilul, El muncește, nu se comunică profesia lor, dar ea
își dorește acte de iubire, sex. Conflictul dintre soți se agravează, Ea pleacă
în lume, se întâlnește cu o boschetară din preajma blocului, numită în acțiune,
Raluca, prietenă cu allți doi boschetari, copilul este plasat la doi bătrâni
din două apartamente, reuniți cu poftă de dragoste. Blocul are mai mulți
locatari printre care pe Gay, Taximetristul, Prostituata, Învățătorul, Patronul
micului magazin din bloc în amor cu Gay și însurat având soția gravidă, etc.
Povestea acestor numeroase personaje preocupate de sexualitate, se derulează în
o serie de scene, montate pentru a spori tensiunea conflictelor cu
intersectarea personajelor. La începutul reprezentației se sinucide vânzătorul
de la magazin, iar în final, se va sinucide soțul, EL, și Iulia va rosti
disperată “Te iubesc”. Sinuciderea vânzătorului e mereu pomenită de locatari,
dar motivări nu există în text, gestul fiind un pretext de discuții. Aceasta ar
fi pe scurt ce se poate înțelege din întortocheatul subiect al spectacolului
confuz teatral, ce se dorește a fi și un fel de musical.
Actrița Iulia Colan în rolul Ea,
reușește să se concentreze admirabil, în multe secvențe, pe stările interioare
și evoluția personajului. Cătălin Vieru în El, face aceleași încercări, dar
fără un rezultat convingător și din cauza regiei. Este suprasolicitată de
regizor prezentarea unor personaje precum Primul, Al Doilea și A treia -
boschetarii sau Gay, iar intervențiile lor devin grotești și vulgare. Claudiu
Mihail (Primul boschetar), Alex Calangiu (Al Doilea boschetar) și Raluca Păun
(A Treia boschetară) acordă o interpretare mult exagerată personajelor care par
desprinse dintr-un “divertisment” de duzină tv. cu un limbaj trivial. Povestea
“băieților de băieți”, boschetari, se complică prin întâlnirea cu Învățătorul
lor. Eugen Titu reușește să exploateze importanța acestui Învățător în unele
momente, dar personajul este complicat și fals compus dramatic. Învățătorul are
pasiunea boxului și se antrenează mereu, mărturisește că ar fi impotent sexual,
îi prinde pe cei doi “băieți de băieți” când vor să îi fure din casă, îi bate
și le ține spre final o lecție moralizatoare. Le spune atunci – “Mai bine
cenzură decât libertatea prostiei” cu referire la limbajul lor și chiar al
emisiunilor “unor antene” ale căror programe se cer urmărite cu sonorul oprit.
Trimiterile regizorului prin monologul Învățătorului spre zona politichiei,
sunt forțate în contextul unei piese cu tematică precisă, referitoare la
sexualitate.
A
Treia, Raluca, îi provoacă pe colegii boschetari de la început cu replica “Să îmi arătați că nu sunteți poponari!”. Ei
îi arată, dar replica are îndrumarea și spre locatarul Gay, mereu prezent în
scenă, îmbrăcat în costume sofisticate, ridicole. George Albert Costea, un
tânăr actor remarcat în alte spectacole pentru complexitatea talentului,
execută conștiincios indicațiile regiei în prezentarea lui Gay. Grațiosul Gay
care dansează, trăiește totuși o dramă personală, e gelos în relația de iubire
cu vecinul, Patron și familist cu o soție gravidă! George Albert Costea nu
reușește datorită regiei, să sugereze și frământările sufletului chinuit al personajului.
Lipsit de credibilitate apare Patronul, simplist prezentat de Dragoș Măceșanu.
Soția Patronului gravidă nu beneficiază de vreo replică, iar actrița Costinela
Ungureanu face figurație banală în rol. Cei doi actori au neșansa de a
configura personaje minor construite de dramaturg.
Locatari ai blocului sunt și
Bătrânul și Bătrâna, fiecare cu copilul plecat peste hotare. Bătrânul o invită
pe Bătrâna care vorbește … ardelenește (!) la o cafea și îi apare … pofta
erotică! Lor le va fi lăsat și copilul “casetofon”. Tamara Popescu se remarcă
prin reușita interpretare a Bătrânei, prin sensibile accente în situația de
“paznic” al copilului. Se ferește abil de exagerări Constantin Cicot în
relațiile Bătrânului care va pleca în final, la fiul din Australia.
Un cuplu ciudat alcătuiesc
Taximetristul și Prostituata de care se îndrăgostește. Marian Politic sugerează
convingător trista biografie a Taximetristului, dar Romanița Ionescu trebuie să
execute indicații regizorale cu sens ironic forțat pentru prezentarea femeii de
moravuri ușoare.
“Citirea” scenică a piesei vrea
să evidențieze tema sexualității, dar o face grosier cu dorința de satiră
muzicală și distruge substratul dramatic. Erotismul și iubirea pot fi dramatice
și pentru cupluri heterosexuale și pentru homosexuali, cum sunt locatarii din
blocul Iuliei. Dramele iubirii au nevoie de acel “dacă am gândi cu voce tare”,
cum bănuim că ar vrea să sugereze titlul piesei.
Din păcate, Teatrul Național
“Marin Sorescu” a înscris în repertoriu această piesă specială prin tematică,
încredințată unui regizor de prestigiu, dar rezultatul este un spectacol confuz
la care se amuză poate cei ce scriu pe pereți cu grafitti “muie” cum se scrie fără motivare majoră la un moment dat și pe peretele cortinei de fier din scenă.
sunt de argint de la Garman, m-am căsătorit acum 8 ani fără un copil, căutam cu disperare o soluție pentru că doctorul a spus că nu pot rămâne însărcinată, dar un prieten de-al meu m-a îndrumat către un jucător de vrăji numit Dr. White și i-a explicat problemele mele și mi-a promis că totul va fi bine cu mine în 12 zile, mi-a dat câteva instrucțiuni pe care le-am făcut perfect, am fost la spital pentru test și mi-au confirmat că sunt însărcinată cu o săptămână și acum am frumosul meu fiu și mai am o altă sarcină chiar acum, mulțumesc ție dr White, contactează-l pentru tot felul de soluții,
RăspundețiȘtergere1) dacă doriți să returnați Ex.
2) dacă vrei vraja să rămâi însărcinată.
3) dacă doriți să opriți avortul spontan.
4) dacă vrei să fii iubit de cineva.
5) vraja pentru a vindeca tot felul de boli sau boli.
Si altii.
el este cel mai bun și foarte adevărat. wightmagicmaster@gmail.com. WhatsApp: +17168691327