“ SUFLET ROMÂNESC “ – Sala RAPSODIA

UN FENOMEN, DAN PURIC

         În genere actorii își definesc personalitatea, unii fie pe tărâmul scenic al dramei, alții pe cel al comediei. Sunt puțini cei care pot ataca ambele genuri. Sunt însă, foarte puțini cei cărora le este la îndemână pantomima și dansul. Dan Puric s-a dovedit a fi excelent pe toate aceste tărâmuri, fie la Naționalul bucureștean, fie la compania pe care a înființat-o la sala Rapsodia – “Passe Partout D.P.”, dar și prin demersul pedagogic susținut. Mai mult, Dan Puric vine adeseori alături de public pentru a îi împărtăși cu inteligență din bogatul său bagaj cultural, în conferințe sau dezbateri. Peste toate a scris mai multe cărți, ultima fiind “Suflet românesc” a cărui lectură este cuceritoare. Fiind scrisă cu har al cuvântului, parcurgi pe nerăsuflate gândurile sale despre România și scurtele schițe ale amintirilor ce surprind “fotograme” din realitatea curentă, trăită de el, dar și de noi, zilnic. Ca într-un puzelle, scrierea sa construiește, fie cu ironie, fie cu sensibilitate … “sufletul românesc”, fără ostentația patriotică la care poate duce pentru unii, titlul cărții. Sensul “patiotismului” a fost distrus în “epoca de aur”, iar Dan Puric îl reconstruiește cu originalitate, credibil.

         Creatorul merge mai departe și ia cartea sa ca motiv de inspirație subtilă pentru un nou și admirabil one man show de pantomimă și dans, “Suflet românesc”. Genul pantomimei este dominat în mare parte de efectul comic. Dan Puric realizează însă, un unicat pentru pantomima obișnuită. Rafinat, cu tendință dramatică, dar și cu ironie, încarcă pantomima. “Vorbește” acum, prin extraordinara sa expresie corporală despre realitatea noastră, cu sprijinul unei ilustrații muzicale alese cu tâlc, personajul său fiind … românul și periplul său prin lumea actuală, pornit din vremea comunismului, dezorientat și în prezent. Eroul său este omul, ROMÂNUL care sufocat de realitatea de acasă, ajunge să caute în lumea europeană căruia îi aparține astăzi prin libertatea câștigată, o viață fără necazuri. Plin de încredere merge să muncească în … Spania, Franța sau Germania, dar constată că este acolo, doar un “obiect” folositor la munca de jos și sufletul i se împietrește. În final, va “fugi” acasă, se va întoarce la ai săi, trist, în … trilurile ciocârliei ce îi va însoții revenirea la “sufletul românesc”. Istoria românului povestită de Dan Puric este impresionantă și reală, și a fost răsplătită mereu la premieră de aplauzele entuziaste ale publicului pentru care locurile sălii Rapsodia erau prea puține.

         Arta expresiei deținută de Dan Puric taie respirația publicului. Trece de la o stare la alta, de la comic la dramatic, cu măestrie. Comunică stările dictate de situațiile scenariului, gestual prin toată ființa sa, de la ținuta generală, la mișcarea degetelor mâinii, de la expresia chipului, la atitudinea corpului, totul dublat de mișcarea împinsă până la efectul dansului. Își consolidează expresia prin sprijinul ilustrației muzicale cu motive cunoscute, fie folclorice, fie din melodii celebre. Gândirea scenariului, regiei și punerea în practica interpretării de către Dan Puric, produc un eveniment teatral cu valoare culturală.

         Spectacolul lansat cu ocazia împlinirii vârstei de 55 de ani – La mulți ani și mereu inspirație, meșter vrăjitor! – avea și o prefață cu scurte prezentări video din aparițiile anterioare ale “purtătorului de cuvânt” al “sufletului românesc”. Un viitor de succes promite acest spectacol prin adevărul transmis despre noi, despre om, cu sinceritate. “Suflet românesc” devine captivant prin comunicarea emoțională a unui crez firesc oricărui spectator, indiferent de vârsta și pregătirea sa, și provocator pentru judecarea unui adevăr vital – omul simplu nu trebuie să își cedeze sufletul în fața unor intenții egoiste ale unora puternici care pot să îl distrugă.