“ AMALIA RESPIRĂ ADÂNC “ – TEATRUL “LUCIAN BLAGA” din CLUJ

SĂ NU UITĂM TRECUTUL!

         Un alt dramaturg, ca și Mihaela Mihailov care s-a impus în circuitul nostru teatral sărăcăcios ca propuneri, este Alina Nelega. În “Amalia respiră adânc” dovedește intenția de a relaționa cauzal trecutul de prezentul frământat al realității. Dovadă și a calității textului este că s-a jucat cu succes multe stagiuni la Teatrul Act.

         Piesa este un monolog – poveste despre biografia Amaliei, pornit din copilăria trăită în epoca de tristă amintire a comunismului și ajuns în zilele noastre. Monologul arată de fapt, cât de gravă rămâne spălarea pe creier din acea perioadă, ce afectează mentalitatea individului și astăzi. Trecerea timpului în viața Amaliei, regizorul Tudor Lucanu o marchează prin schimbarea costumului și încearcă într-o singură scenă, să construiască și o posibilă relaționare directă a personajului cu spectatorii. Regizorul folosește insistent motivul muzical al celebrului imn “Internaționala” pentru demersul regizoral, și colorează astfel, simplist teatral intențiile scrierii.

         Actrița Anca Hanu reușește remarcabil sugerarea trecerii timpului pentru Amalia, atenționând asupra mentalității acestui personaj afectat de educația din copilărie, de spălarea pe creier de atunci. Se transpune sincer în Amalia pentru a o prezenta ca pe un om cu o mentalitate bolnavă din cauza efectului vieții din trecut. Drama interioară a personajului este cu credință întrupată de actriță.

         Într-o altă fațetă se prezintă textul Alinei Nelega , față de cea de la Teatrul Act, mai apropiată de particularități ale biografiei Amaliei și mai distanțată față de miezul tematic. Rezultatul rămâne un recital actoricesc apreciabil cu scopul de a judeca și nu uita trecutul.

P.S. MARȚI, 29 OCTOMBRIE în FNT s-au mai prezentat reprezentații comentate și anterior festivalului, precum “TIPOGRAFIC MAJUSCUL” (un spectacol de excepție de Gianina Cărbunariu, o coproducție dramAcum de la Teatrul Odeon), “TARTUFFE sau IMPOSTORUL” (piesa lui Moliere în regia lui Victor Ioan Frunză, Teatrul Metropolis), “VORBE, VORBE, VORBE” (recital Ion Caramitru și Adrian Naidin – violoncel, secțiunea MAEȘTRI) și “CASTINGUL DRACULUI”.