joi, 29 septembrie 2016

“KEPLER – 438B” – TEATRUL ODEON (Sala STUDIO)

O ÎNCERCARE DE TEATRU SOCIAL-POLITIC

        
Titlul spectacolului poate stârni nedumerire. Nu este vorba despre o altă planetă, ci ar vrea să fie o metaforă. Finalul spectacolului o susține, arătând că omului nu îi râmăne decât să caute în univers o altă planetă ca să supraviețuiască, ferit de interesele și egoismul unor confrați și de … efectele încălzirii globale. Textul lui Guillem Clua, în premieră mondială pe scena Teatrului Odeon, este și prima producție din proiectul de cooperare “Fabulamundi. Playwriting Europa” între teatre, festivaluri și organizații culturale din Spania, Italia, Franța, Germania și România, finanțat prin Programul Europa Creativă al Uniunii Europene. Textul a avut numeroase lecturi în teatre din diferite țări și la București, la Teatrul Odeon. Echipa care a efectuat lectura în regia lui Bobi Pricop în prezența autorului, realizează acum, spectacolul.
         Catalanul Guillem Clua este dramaturg și regizor, multi-premiat în Spania. Dramaturgul mărturisește că acțiunea din textul său a fost inspirată dintr-un fapt real, ajutorul solicitat la ONU de guvernul Insulelor Maldive, alarmat de amenințarea dispariției unor insule din cauza încălzirii globale. Acțiunea piesei care se desfășoară pe două planuri este însă, simplist concepută. Maldive devine Malvati. Un plan al unui conflict cu tentă de familie se petrece între cele trei personaje centrale, președintele insulei Malvati, fiica sa Christine Shawen și iubitul ei, Kawi Altaff, toți membri în conducerea țării insulare, iar celălalt conflict propune întâlnirile președintelui cu reprezentanți de la Națiunile Unite ai unor țări importante, în căutarea de ajutor. Cei din Grecia, Canada, Israel, Palestina, SUA, etc, par interesați de cei din mica insulă, dar pretențiile lor de a le fi gazde, pot distruge identitatea culturală, națională a celor din Malvati. În acele scurte scene cu reprezentanți ai unor țări cunoscute, se fac trimiteri și spre situația emigranților. Guillen Clua în tratarea subiectului se apropie de stilul teatrului social-politic, fiind inspirat și de conflictul din Spania prin naționalitățile din Catalonia și Țara Bascilor.


         Bobi Pricop, un tânăr regizor în plină evoluție, aplică spectacolului metoda sa de inovare a teatralității prin efectele instalației multimedia, apreciate și în proiecțiile video din “O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții” de la Teatrul Național din București. De astă dată, cum textul este modest prin propunerea celor două planuri, regizorul folosește instalația multimedia, în special pentru prezentarea discuțiilor purtate la ON, interpretate de actori în foaierul mare și proiectate pe fundalul scenei în fața spectatorilor. În scenă se vor confrunta “în direct”, doar cele trei personaje din conducerea comunității din insulă, dar vor fi proiectate atunci, pe fundalul cu multe ecrane de forme diferite, scene video cu protagoniștii în luptă cu apa. Regizorul conduce montajul celor două planuri pentru a da flux ritmului acțiunii.
Spectacolul debutează în sala de expoziție din foaierul sălii Studio, unde în costum de scafandru, președintele din Malvati, Vicent, susține monologul disperării situației în care se află țara sa și solicită ajutor pentru salvarea insulei invadată de ape prin topirea ghețarilor. Publicul va intra apoi, în sala de spectacol și prin “Instalația multimedia – MIZDAN, Dan Andrei Ionescu, Luca Achim”, se vor transmite din același spațiu al expoziției, scenele de la Națiunile Unite, interpretate de actori, proiectate în fața spectatorilor pe fundalul scenei. Inventivitatea acestei “instalații” se va manifesta și prin efectele video de proiecții cu imagini în apă ale celor din Malvati. Regizorul Bobi Pricop manipulează montajul celor două planuri, dominant fiind pentru tematica textului, cel cu prezența la ON. Încearcă astfel, Bobi Pricop o inovație teatrală, o nouă convenție de receptare, numai că fragilitatea textului nu o susține convingător. Tradarea celor două planuri diferită vizual prin absența “în direct” a interpreților în confruntările de la ONU, afectează creșterea tensiunii necesară impunerii situației dramatice cu care se confruntă cei din insulă.
Ansamblul imaginii generale a reprezentației are susținere în scenografia inspirat imaginată de Velica Panduru, prin costumele speciale ca linie pentru a sugera comunitatea din Malvati și cadrul decorului.


         Actorii sunt cei care reușesc în multe momente să pună în pagină emoțională textul, cu tensiune, cu măsură în tratarea replicii și a ținutei gestuale. Dan Aștilean remarcabil prezintă disperarea președintelui Vincent Shawen în fața dezastrului natural care îi amenință țara și dorința de a găsi urgent soluții de salvare pentru cei 30.000 de supuși. În interpretare, actorul se ferește de exagerări în caracterizarea personajului drept un șef speculant al patriotismului și conduce evoluția lui Vincent ca un om cu sufletul chinuit de amenințările naturii; susține, de asemenea atent, relațiile cu partenerii. Excelentă este tânăra actriță Ioana Anastasia Anton în rolul Christinei, fiica președintelui cu funcție în guvern, prezentată ca o femeie demnă, conștientă de situația gravă a comunității, îngrijorată însă, și de viitorul copilului pe care îl va naște. Un rol dificil, Kavi Altaff, ministru în guvern, dar care nu este născut în Malvati, revine lui Mihai Smarandache care îl interpretează admirabil; subliniază responsabilitățile lui Kavi în funcția sa importantă, dar și grija pentru viitorul copilului său cu Christina, e preocupat insistent, dar calm în manifestări pentru căutarea unor soluții. Cezar Antal rezolvă cu pricepere, la nuanță, trecerea prin multele tipologii care îi revin – primul om din istoria insulei, un funcționar, mai mulți delegați la ONU în numeroasele scene proiectate publicului; abil sugerează șiretenia, egoismul unor personaje.

         “Kepler – 438b” poate fi considerat un experiment teatral din zona teatrului social-politic, dar textul este fragil în construcție. Intenția de a fi tratat drept o tragicomedie rămâne minoră și sub aspect comic, dar și tragic.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu