”TEATRUL ȘI TEHNOLOGIA”
Directorii artistici ai Galei - Alexandru Dabija și Leta Popescu - au propus o ”gală a tehnologiei”, iar pentru Proba obligatorie au indicat interpretarea ... fabulei ”Măgarul și catârul” de Esop. Titlul fabulei „MĂGARUL și CATÂRUL”, coincide și cu titlul ales pentru acest comentariu - ”TEATRUL și TEHNOLOGIA„ ! De veacuri teatrul se poate considera și un biet ”măgar” obligat să poarte în cârcă o sumedenie de poveri (sociale și curente artistice). Teatrul însă, nu a fost răpus de „poverile” care omoară „măgarul„ din fabula anticului Esop, și-a continuat drumul vital specificului său - provocator de emoție și de gândire în judecarea vieții.
Amintim – Gala Tânărului Actor ”HOP” este un proiect unic și de importanță, inițiat de UNITER în 1998 cu scopul de a lansa și promova tinerii actori, absolvenți ai numeroaselor universități de artă apărute după evenimentele din 1989. Inițiatorii proiectului au fost regretații, Ion Caramitru – președintele UNITER și directorul artistic al Galei – Cornel Todea. Au urmat la direcția artistică personalități de valoare – Miklos Baci, Gigi Căciuleanu, Răzvan Mazilu și Radu Afrim.Temele alese de fiecare director urmăreau, fie aprofundarea cunoașterii valorilor din dramaturgie – Shakespeare, Cehov ori Caragiale, fie a perceperii unui curent teatral de anvergură. Miklos Baci a dezvoltat tema strict necesară a aprofundării clasicelor valori din dramaturgie. Gigi Căciuleanu și Răzvan Mazilu au dorit apropierea tinerilor de genul musicalului, dorit de public. Tema edițiilor aleasă și urmărită în aplicare de fiecare director artistic, avea un scop clar - evidențierea calităților native deținute de concurenți, dictată de solicitarea conținutului tematic.
Ediția a XXVI-a are acum doi directori (!), personalități diferite în demersul creator ca regizori. Alexandru Dabija este un nume consacrat prin valoarea unei serii de spectacole propuse în cariera sa. Leta Popescu este o tânără regizoare de la Reactor de Creație și Experiment din Cluj din 2020, teatru independent, distinsă doar cu un premiu de debut la una din Galele Premiilor UNITER. Acești directori au propus -”gala tehnologiei„(!), fiecare având însă, metodele proprii de aplicare a tehnologiei moderne în spectacolele realizate. Se precizează solicitarea acestui proiect oroginal, că ediția actuală ar fi ”o competiție profesională care pune în valoare creativitatea, originalitatea și aptitudinile deosebite ale tinerilor actori. (...) Momentul scenic trebuie să conțină utilizarea de către actori a tehnologiei – camere video, telefoane, microfoane, proiecții, efecte de sunet, de lumină, etc” .Tema ediției este definită ca PREZENȚA ACTORULUI. O astfel de ”prezență” scenică, dorită de directorii artistici, actorul concurent la premii, nu o poate realiza decât cu ajutorul unui regizor. Scopul Galei este totuși, remarcarea calităților deținute de Tinerii Actori, nu a talentelor regizorale. Este o diferență de la cer la pământ între talentul exprimat de actori pe scenă într-un rol și cel materializat de un regizor prin viziunea sa, aflat însă, în spatele scenei. Să nu uităm că regizorul pentru noutatea teatrală propusă are strictă nevoie de specialiști în tehnologie – proiecții video, efecte sonore și de lumini, dar și de creatori pentru ilustrația muzicală, o adevărată echipă de colaboratori. Regizorul are o viziune asupra textului ales și e strict necesar însă, să o exprime teatral cu succes la public în principal prin intermediul actorilor din distribuția aleasă. Ei rămân punctul forte al conceptului regizoral completat novator prin ”tehnologie” scenică. Actorul nu poate fi și regizorul care aplică o ”tehnologie” modernă ilustrării textului ce îi revine. Este absurdă obligația directorilor artistici ai acestei ediții, ca tinerii actori concurenți să se prezinte utilizând tehnologia în exprimarea calităților native deținute și adeseori mai puțin cizelate în universitățile de artă.
”Tehnologia„ are limitele sale și în teatru. S-au încercat numeroase experimente de inovație teatrală din parte unor regizori, folosind ”tehnologia” fără o aplicație scenică logic gândită. Rezultatul este cunoscut. Acele spectacolele au eșuat în fața publicului. Exagerarea efectelor video, proiecțiilor, elemente de bază în experimente novatoare, începe să apună. Este penibilă solicitarea aplicației ”tehnologiei„ pentru un concurs cu tineri actori al căror talent se află în faza fragilă a lansării convingătoare.
Nu voi comenta prestația individuală a unui concurent și nici a celor din spectacolele de la Secțiunea Grup. Motivarea se află în urmărirea acestei ediții pe online care nu îți poate transmite emoțional, la nuanță, interpretarea, cum nu îți poate transmite nici spectacolele difuzate în pandemie.
Au fost 25 de tineri actori, dintre care 16 la Secțiunea Individuală pe care îi felicit pentru participarea curajoasă la un astfel de proiect ilogic construit pentru a le evidenția calitățile personale. Tinerii actori luptă cu disperare pentru afirmare în teatru de stat și independent. Au făcut-o și acum în acest Concurs – Gală. Evident, toți au avut un sprijin pentru momentele prezentate, venit de la un ”ochi din umbră”, un regizor. Au avut și libertatea deplină de a își alege un text pentru etapa următoare a evidențierii individuale sau în grup. Unii au vrut să devină și ... dramaturgi ai unui text personal, cum vrea să fie și Leta Popescu – director artistic al Galei, în demersurile sale experimentale ca regizor. Conceptul actualei ediții nu a reușit decât să dezavantajeze pe toți concurenții, tineri actori în fața cărora se află viitorul mișcării teatrale. Posibilitățile pe care le dețin de a se transpune în stări conflictuale diferite, au fost spulberate în confruntarea cu ”tehnologia”. Nu au reușit să transmită mesajul esențial al textului rostit, nici măcar sensurile moralei fabulei lui Esop
Fiecare moment din Gală, la Secțiunea Individuală ori cea de Grup, demonstra cum se pot distruge calitățile native ale interpreților prin forțarea punerii în practică scenică a așa zisei ”tehnologii” fără a relaționa cu sensul cuvântului rostit, cu mișcarea pe scenă, cu proiecțiile. Efecte exagerate video cu imagini de război (!), cu chipul lui Ceaușescu, cu trimiteri la ordonanța actuală a guvernului, etc, dublate de ilustrații sonore stridente, anulau linia talentului nativ pe care puteau să îl dețină concurenții în transmiterea sensurile fabulei sau chiar ale textului ales. Ei au devenit victimele unui proiect doritor de a promova curentul artistic al „tehnologiei” în numele modernizării teatrului și nu a calităților deținute de actori.
„Tehnologie” este un cuvânt cu diverse sensuri. Se aplică acum în teatru pentru modernizarea sa fără logică, adeseori. Tehnologia evoluează de la un an la altul prin propunerile de folosire mai ales în domeniile de producție concretă, dar în teatru devine manieră de exprimare cultural emoțională, pentru unii regizori. Rezultatul îl dă Marele Public în receptarea spectacolelor unde „tehnologia” își spune cuvântul în dezavantajul actorilor. Și actori consacrați cad uneori victimele „tehnologiei” exagerat aplicate de regizori. Tinerii actori nu își pot afla calea confirmării talentului prin maniera „tehnoloigiei„. Gala Tinerilor Actori a atenționat în alte ediții, asupra unor talentel deosebite, astăzi devenite nume de top în mișcarea teatrală, actuala ediție nu a reușit decât să dezavantajeze pe tinerii actori dornici de afirmare.
Proiectul - ”Teatrul și tehnologia” rămâne și el o ... fabulă, un experiment trist pentru viața teatrală măcinată de ”povara” tehnologiei devenită stăpâna unor regizori.
