duminică, 26 septembrie 2021

GALA TÂNĂRULUI ACTOR ``HOP`` / Ediția a XXIV-a

 UN ADEVĂRAT ... ``MASTERAT`` LA ACTORIE!

Această Gală anuală organizată de UNITER s-a lansat și s-a dezvoltat prin inițiativa regretatului Ion Caramitru, președinte al Uniunii Teatrale, preocupat de evoluția și popularizarea tinerilor actori. A pornit sub coordonarea unei alte personalități dispărute, Cornel Todea și a urmărit întodeauna o temă specială, sub diverse directorate artistice, cu scopul completării strict necesare a pregătirii tinerilor absolvenți pentru evoluțiile ulterioare. În cei 24 de ani de existență, cei premiați la diverse ediții ale Galei, sunt astăzi ACTORI, răsplătiți cu aplauzele entuziaste ale Marelui Public, prețuiți pentru talentul lor

Ultimele trei ediții s-au derulat sub directoratul artistic al maestrului GIGI CĂCIULEANU – dansator, coregraf, dar și poet. Tema propusă a fost ``Teatru coregrafic, DansActorul``. Maestrul preciza la finalul mandatului său de directorat al ultimei ediți derulate la început de septembrie - ``Aș fi fericit să gândiți ca mine că această Gală Hop să reprezinte pentru noi toți, actori și public, nu un tribunal care judecă, ci o etapă pe drumul creșterii noastre artistice. Să nu o considerăm neapărat numai ca pe o vitrină sau catapultă. Să fim în același timp cât mai meseriași ca actori și cât mai noi înșine ca ființe umane.`` Este dornic meșterul de a înființa și o școală de mișcare și idei. Prima ediție coordonată de maestru în 2019, urmărea ``Actorul în stare de dans``, iar următoarele ``Apropierea de cuvânt, motor al mișcării``. În 2020 această apropiere de cuvânt, de replică, avea opera nemuritorului Shakespeare, iar în 2021, ``Caragiale - o lume în mișcare. Ce lume! Ce lume!``. Acest studiu tematic original, propus de maestrul Gigi Căciuleanu poate fi considerat un adevărat ... ``masterat``, treaptă a doua pentru absolvenții secției de actorie din numeroasele universități de artă din țară pe care le avem.

Cea de a XXIV-a ediție a Galei s-a desfășurat în ciuda pandemiei la Casa de Cultură a Studenților din Alba Iulia ( 2 - 4 septembrie) cu participarea a 26 de concurenți, 11 la Secțiunea individual, 15 la Secțiunea grup. Nu vom comenta precum în cazul celorlalte ediții prestațiile fiecărui concurent pentru că am urmărit online derularea evenimentului. Consider că online, teatrul online, inițiat din cauza blestematei de pandemii, nu poate transmite emoție privitorului ca într-o sală de spectacol când interpretarea actorilor este în fața ta, în direct. La actuala ediție subliniez însă, că tinerii concurenți demonstrau și pe online că dețin calități pentru ilustrarea scenică a temei propuse prin mișcare și cuvânt.

Proiectul UNITER al Galei și prin ultimele trei ediții și tematica propusă de meșterul vrăjitor Gigi Căciuleanu, rămâne într-adevăr o treaptă de masterat pentru afirmarea talentului tinerilor actori, popularizarea lor. Să sperăm că această Gală va continua și cu cea de a XXV-a ediție, cu o temă de ... ``masterat``, derulată în trei ediții, cum solicită proiectul și viitorului director artistic.


P.S. Amintim că numeroasele universități de teatru produc anual pe bandă rulantă aproximativ ... 300 de absolvenți la actorie, toți cu speranța afirmării într-o țară mică în care cultura mai este și ignorată de toți guvernanții ei. Mulți își susțin și masterate la acele universități. Termină trei ani de actorie și unii mai trec să studieze doi ani și ... regie, fiind aspiranți la acest ``rol`` important. Se mai pregătesc apoi unii și pentru ... doctorat! Profesorii lor sunt toți doctori, dar puțini dintre ei cunoscuți și apreciați pentru practicarea profesiei pe scenă, în teatre instituționalizate sau independente. Acest sistem de învățământ artistic cu masterate și doctorate nu prea dă rezultate strălucite în activitatea creatoare pe scenă. Ne confruntăm, de pildă cu o criză de ... regizori! Aceasta rămâne o problemă ce merită o dezbatere amplă.

sâmbătă, 18 septembrie 2021

``URÂTUL`` - TEATRUL EXCELSIOR / Sala ``Ion Lucian``

 ÎNTÂLNIRE CU ... TALENTUL!

În acest spectacol deosebit, patru actori – Dan Pughineanu, Oana Predescu, Matei Arvunescu, Alex Popa și regizorul Mădălin Hîncu, fac o demonstrație de talent deținut de creatori din tânăra generație, în compania echipei tehnice de buni profesioniști ai Teatrului Excelsior. Demonstrația lor se petrece pe una din piesele speciale și dificile ale dramaturgului german contemporan Marius von Mayenburg. Scrierile sale dramatice depășesc zona cunoscută a dramaturgiei cu acțiune și conflict, sunt parabole cu țintă către societatea actuală, ofertante pentru regizorii doritori de modernitate teatrală. Marius von Mayenburg s-a impus ca o personalitate teatrală, activând în diverse domenii. Și repertoriile teatrelor noastre au apelat la piesele sale - ``Chip de foc`` sau ``Urâtul``, în diferite teatre. Teatrul Excelsior pentru copii și adolescenți, dar nu numai pentru ei, înscrie acum în repertoriu din nou,``Urâtul`` și încredințeasă piesa unui regizor tânăr și unor actori tineri din colectivul teatrului.

Lette este personajul central, ``urât`` la chip, dar realizator al unei invenți importante în compania unde lucrează. Din cauza înfățișării, șeful Scheffler trimite un asistent să facă publică inovația. Revoltat că nu reușește să își prezinte inovația, Lette alege soluția unei operații estetice și de aici pornește substratul parabolei lui Marius von Mayenburg. Depersonalizarea lui Lette, cel acum cu un chip frumos, declanșează un circuit de operații estetice în societate pentru un nou ambalaj al chipului și succes, iar el ajunge în pragul sinuciderii. Astfel, prinde conținut dramatic, tema dramaturgului de atenționare că societatea actuală e dominată de artificiul imaginii și nu de conținutul valoric. Aparență și esență, valoare și falsificarea ei, sunt astăzi note dominante în societate.

Piesa este provocatoare pentru orice regizor să se dezlănțuie cu fantezie în vizualizarea teatrală prin efecte de imagine, prin proiecții video și scenografie, machiaj, mai ales că din distribuție partenerii lui Lette trebuie să se transpună și în alte personaje. Regizorul Mădălin Hîncu alege inteligent calea expunerii teatrale prin dirijarea actorilor, ei fiind pilon de bază, nu efectele teatrale derizorii și reușește să transmită emoțional tema, mesajul dramaturgului că trăim într-o societate bolnavă care anulează reperele valorice. Regia, dar și concepția scenografică îi aparțin. Decorul se rezumă la scaune rotative pe o scenă goală, dominată de culoarea neagră, neutră, costumele realizate de Cristina Diaconu, sunt semnificativ atribuite personajelor. Lette poartă un costum alb, celelalte personaje îmbrăcate în negru au hanorace cu glugă pe care o manevrează pentru sugerarea transpunerii în alt profil tipologic. Vizualizarea teatrală se înfăptuiește prin actori și e sprijinită de jocul excelent al luminilor, de scena rotativă și de proiecții video cu prim planuri ale interpreților cu măsură uneori plasate în momentele cheie ale conflictului : lighting design – Costi Baciu, sound design – Andrei Doboș, video design – Cristian Niculescu. Publicul recepționează astfel, consistența jocului între alb și negru, între valoare și falsitate în existență. 

Scena din debutul reprezentație e concepută de regizor drept capcană pentru public, când personajele pe scaune rotative nu comunică între ele față în față, când lui Lette (Dan Pughineanu) îi ia loc asistentul Karlmann ( Alex Popa) la ordinul șefului companiei Scheffler ( Matei Arvunescu ), când soția lui Lette, Fanny ( Oana Predescu ) nu îl privește în față, cu toate că se iubesc cei doi. Regizorul nu apelează la efectul unui machiaj pentru chipul lui Lette, ci la substanța replcii rostite de fiecare parsonaj pentru a sublinia că înfățișarea acestuia nu poate deteriora conținutul valoric al personalității sale. Prin interpretare, actorii reușesc să prezinte credibil substanța fiecărui personaj.

Dan Pughineanu trăiește interior intensiv frământările la care e supus Lette, de la revoltă în fața nedreptății cauzată de înfățișare, până la dezumanizarea dictată de un alt chip acum, frumos adoptat, ajuns însă în final la disperarea sinuciderii. Admirabil susține în final, actorul monologul lui Lette, morală a fabulei construită de dramaturg. Expresiile actorului atribuite personajului în funcție de situații, fără sprijin de machiaj, sunt rod al talentului celui care gândește atent rostul fiecărui cuvânt rostit de personaj. Dan Pughineanu se confruntă cu un rol foarte greu, dar îi definește desăvârșit consistența. Ceilalți tineri colegi din distribuție sunt puși în fața confruntării grele cu transpunere rapidă, la secundă, în alt personaj, argument al acțiunii. Senzațională este Oana Predescu în transformarea de la soția iubitoare, ignorând aspectul chipului partenerului de viață, la o femeie vârstnică, renovată estetic la chip, provocatoare la o relație erotică în fața frumosului acum, Lette, având și un fiu confuz sexual. Oana Predescu susține un ``examen`` de actorie de notă maximă pentru că deține o mobilitate a expresiei și forță de exploatare a sensurilor multiple ale cuvântului rostit. În Scheffler, șeful autoritar al companiei unde lucrează Lette, rapid transformat în doctorul estetician de chipuri, Matei Arvunescu compune minunat esența acestor personaje profitoare de succes personal prin impunerea imaginii fizice a celor din preajmă. Actorul efectuează transformările nu numai prin expresie, dar și prin tonalități vocale. Alex Popa e când asistentul promovat de șef în prezentarea proiectului inventiv a lui Lette, când fiul bătrânei ``frumoase``, lipsit de personalitate. Transformările sunt realizate la nuanță de acest actor deținător de multiple capacități de expresie. Cei patru tineri actori din distribuție, demonstrează că dețin capacitatea abordării unor partituri ample, diverse, perceptate în profunzime rolului prin descifrarea substanței replicilor personajului. E drept, că fără un regizor ca Mădălin Hîncu, atent la importanța actoruului în viziunea regizorală, le-ar fi fost dificil să evidențieze talentul deținut.

``Urâtul`` prin echipa de realizatori – regie și actori , cu sprijinul tehnic al celor din umbra scenei -, este un exemplar spectacol de INOVAȚIE TEATRALĂ, de modernitate și transmitere de emoție și provocarea de a judeca realitatea din societatea în care trăim. Ei ne asigură că viitorul teatrului nostru e pe mâini bune.


P.S. Acest spectacol provoacă a judeca și sensul actual al cuvântului ``vedetă`` atribuit unor persoane renovate estetic prin botox pe buze și silicon pe sâni, unele care scârție prin tot felul de cântări, dar cu pretenți de artiste. MARII ARTIȘTI nu mai sunt vedete pentru mass media care popularizează insistent, în tot felul de emisiuni tv, nu VALOAREA, ci RENOVAREA ÎNFĂȚIȘĂRII celor care aspiră a fi artiști. Trăim cu adevărat într-o societate bolnavă în care VALOAREA e ignorată pentru popularizarea IMAGINII, indiferent de domeniul în care ar activa profesional.