marți, 27 septembrie 2011

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL “ ZILE ȘI NOPȚI DE TEATRU EUROPEAN” LA BRĂILA

MULTĂ AMBIȚIE ÎN … TITLU

Stagiunea teatrală faptic nu s-a lansat la această dată, decât prin puține premiere. Dintre ele se detașează și “Povești de familie” de la Teatrul “Maria Filotti” din Brăila , comentată mai sus. Toamna a declanșat însă, “curentul” festivalurilor, de la Brăila la Oradea (festivalul teatrului scurt), până în Capitală (Festivalul Internațional Teatrul pentru copii – “100, 1.000. 1.000.000 de povești”). Din diverse motive, chiar și surprinzător financiare, festivalurile se țin lanț. Dau prilejul unor deplasări prin țară pentru că turneele individuale ale teatrelor sunt greu de înfăptuit financiar cu spectacole de marcă , dar ușor ele se pot afilia unor festivaluri, dictate și financiar și cultural de diverse municipalități regionale. Majoritatea unor astfel de festivaluri nu au un profil bine definit și în programul lor descoperi aceleși producții teatrale recunoscute ca reușite la sediu.
La Brăila se derulează între 24 septembrie și 2 octombrie, Festivalul Internațional “Zile și nopți de teatru European”, ediția a VI-a. Incitant titlu, numai că pretenția de “teatru European” ca valoare selectivă este exagerată, iar cea de “internațional” cu participarea a două teatre de păpuși din Bulgaria și alte două prezențe din Turcia și din nou din Bulgaria, este tot exagerată. Conform bogatului program anunțat, festivalul putea avea o tematică bine precizată, decât acest mixtum compositum indicat drept titlu, să sugerăm numi de pildă, TINERI, FIȚI ALĂTURI DE TEATRU !
Subliniez că nu am participat la tot programul, unele spectacole fiind vizionate și recunoscute ca valoare. Demnă de interes este ideea secțiunii “Teatrul de păpuși Cărăbuș”, chiar dacă urmează un festival dedicat segmentului publicului respectiv. Excelentă rămâne și inițiativa invitării elevilor din școlile de artă din Brăila pentru diverse manifestări. Cum admirabilă a fost și promovarea festivalului de către tineri liceeni în costume speciale plimbându-se prin oraș, invitând pe cei din Brăila la spectacole. Totuși, un festival cu pretenții europene și internaționale nu poate alătura segmentul destinat spectacolelor - Teatrul de păpuși Cărăbuș cu ”Sfârșit de partidă” de Beckett (Teatrul Metropolis) și “Scandal în culise” (Teatrul “Maria Filotti”, spectacol comentat mai sus, ce a deschis festivalul) cu dezbaterea “ Scurtă incursiune în teatrul lui Silviu Purcărete” – “Clasici în mileniul III”. E mult prea mult să integrezi ambițios de-a valma, în programul unui festival diverse manifestări care nu au nici o legătură tematică între ele. Specificul, diversitatea ARTEI teatrului este necesar a fi relevate coerent într-o astfel de manifestare, ce se dorește a fi a valorilor.
Dacă tematic un festival are un drum definit cu atenție, firesc ar fi și ca publicul să acorde un premiu special, simbolic, spectacolului pe care îl consideră cel mai valoros. Marele Public trebuie luat în considerație !
Festivalurile noastre în marea lor majoritate, derulate în orașe reședințe de județ, au o falsă personalitate prin titlu și conținutul programului.Se pot defini doar, ca plăcute reuniuni teatrale cu bune intenții, cum este și Festivalul de la Brăila. De la “european” și “internațional” este însă, un drum lung. Organizatorii de festivaluri (teatrul gazdă și municipalitatea, alături de alți colaboratori), ca și selecționerul programului, ar trebui să aibă elementara obligație de a cultiva și promova, fără emfază prin titlul manifestării, valorile teatrului nostru. Câte sunt ele ! Teatrul rămâne un act cultural și educațional într-o societate în care mass media ignoră cultura și valorile sale. A ignorat chiar și Festivalul Internațional “George Enescu”, o manifestare cu adevărat internațională.
P.S. Deschiderea Festivalului a lansat și o expoziție de desene și pictură deosebită : “Viața personajelor pe simeze” – Lucian Liciu și Nicoleta Gribincea cu o inspirată tematică teatrală, alături de expoziția reușită de pictură naivă datorată lui Ioan Maric. Ultima sugera discret parcă, … naivitatea festivalurilor noastre de teatru.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu