“HERNIE DE DISC” – TEATRUL DE COMEDIE / Sala Nouă

ȘANSA REMARCĂRII UNOR TINERI CREATORI

         Proiectul Teatrului de Comedie – “Comedia ține la TINEri” oferă de opt ediții, prilej de afirmare pentru tinerii regizori. În prezent a fost lansată și provocarea tinerilor regizori prin a IX-a ediție a concursului. Amintim, toți câștigătorii beneficiază de punerea în scenă a conceptului regizoral premiat la Sala Nouă, special înființată pentru acest proiect, în funcție de timpul disponibil al distribuției alese. De curând, a început prezentarea premianților ediției a VIII-a, iar cei ai ediției trecute din 2016 – Ioana Petre cu “Reguli de viață”, Mădălin Hâncu – “Noaptea ursului” (spectacole comentate pe acest blog) și recent Dorin Boca – “Hernie de disc” (“O seară pentru oameni cu afecțiuni de ținută”), au încheiat realizarea spectacolelor prezente acum în repertoriul curent al teatrului.

        Tânărul Dorin Boca a fost distins pentru conceptul  

asupra  piesei “Hernie de disc”, lansată în 2002 de dramaturgul și regizorul german Ingrid Lausund, personalitate deținătoare a Premiului Grimme. Opțiunea sa este surprinzătoare pentru că piesa are un construct dramatic dificil, special prin înșiruirea unor secvențe de viață cu aceiași temă, iar cele cinci personaje nu dezvoltă un conflict; tema dramaturgului ar fi de prezentare a luptei fiecărui personaj pentru remarcare într-un segment social actual, cel corporatist. Prin tema textului se leagă relațiile ivite între cinci persoane, reprezentative pentru tipologii umane curente, diferite însă, din zilele noastre. Dramaturgul conduce relațiile de luptă pentru scopul afirmării până la absurd și grotesc. Persoanele se definesc prin secvențe de pregătire a momentului întâlnirii cu șeful de care depinde promovarea fiecăreia. Acest text ieșit din canoanele obișnuite ale dramaturgiei devine o piatră de încercare pentru oricare regizor care se încumetă a îi “citi” teatral sensurile într-un spectacol credibil.

        

Regizorul Dorin Boca reușește să impună din prima scenă convenția specială a reprezentației. Spațiul de joc e blocat de un “zid” desenat a fi alcătuit din dosare și deține central o ușă ce se deschide, dacă îi sunt urcate treptele. Tânăra scenografă Delia Popa construiește expresiv, cu sens prin acest decor o imaginea generală din lumea tipologiilor prezentate.

Decorul este manevrabil, zidul se va retrage în fundalul spațiului de joc, va veni din nou în față, va beneficia de luminarea în culori diferite pentru ilustrarea secvențelor. Apariția unei oglinzi va spori atmosfera febrilă a căutărilor de soluții existențiale de către personaje. Costumele trimit la ținuta unor funcționari corporatiști, cu gențile de rigoare, dar inteligent scenografa plasează accente pentru a defini și personalitatea fiecărei persoane. Scenografia Deliei Popa servește remarcabl susținerea conceptului regizoral, dezvoltat ingenios conform propunerii textului.

       

  Montajul secvențelor solicită imaginația regizorului de a ilustra teatral credibil ca sens fiecare moment. Dorin Boca reușește unele   secvențe excelente și altele fragil concepute pe linia absurdului,  grotescului și prin ele afectează coerența reprezentației. Sunt admirabil realizate regizoral cele două momente de dans care reunesc pe cei cinci – coregrafia Iulian Gliță, pregătirile de expresie în oglindă ale unora, întâlnirile dintre persoanele aflate în așteptarea verdictului șefului de promovare sau intervenția unui singur moment filmat. Nu își află rezolvare scenică substanțială, discuțiile în paralel ale unor persoane sau acele apariții grotești după ieșirea de la șef solicitate poate de dramaturg ca imagine să poarte de pildă, un cuțit înfipt în spate, etc. Dorin Boca demonstrează însă, în viziunea regizorală că deține pricepere și fantezie în relevarea substratului situațiilor, tematicii unui text complicat, apropiat de teatrul absurd și de expresionism.

        

Actorii nu au la dispoziție personaje complexe, aflate în conflict, ci tipologii cărora le definesc reușit conturul de indivizi cu o coloană vertebrală frântă de nevroza ambiției pentru a parveni cu orice preț.

Un merit deosebit înregistrează regizorul prin alegerea distribuției și îndrumarea actorilor. Bogdan Cotleț, Iulian Gliță, Ioana Mărcoiu, Bogdan Farcaș și Cristina Toma sunt tineri actori, unii remarcați cu prilejul și altor spectacole, care reușesc să definească esența tipologică a personajului atribuit.

Minunată este Ioana Mărcoiu în Kristensen, fata timidă, sensibilă, visătoare, dar și încrâncenată în dorința realizării personale. 

Cu fin umor și farmec, definește Bogdan Cotleț pe Kruse, individul pentru care existența are un scop unic, să urce treptele stăpânirii “dosarelor” dintr-o corporație. Abil prin expresii nuanțate prezintă Iulian Gliță pe Kretzky cel care încearcă să își domine complexele personale. Impresionant susține monologul lui Huffschmidt, actorul Bogdan Farcaș în personajul celui care pare stăpân pe situație, sigur de reușită. Cristina Toma caracterizează convingător portretul lui Schmitt, o femeie aspră, luptătoare aprigă pentru parvenire.

         “Hernie de disc” sau “O seară pentru oameni cu afecțiuni de ținută” este o comedie neagră desprinsă din realitatea zilelor noastre, frământată adeseori și de absurdul ambițiilor unor indivizi. Prin spectacolul realizat, regizorul Dorin Boca, scenografa Delia Popa susțin un “examen” de confirmare a calităților deținute pentru profesia aleasă, sunt nume care dacă norocul le va da prilejul realizării și de alte spectacole, pot cucerii prețuirea publicului.