MULŢI ALEŞI, PUŢINI RĂSPLĂTIŢI
Iniţiativa UNITER, de la apariţia sa în 1990 ca organizaţe independentă de a acorda anual premii celor mai buni dintre cei mai buni, a câştigat în timp prestigiu. Gala Premiilor UNITER a devenit micul Oscar al teatrului nostru care stârneşte, ca orice distincţie acordată oriunde, şi nemulţumira unora. Este normal, subiectivismul este specific în lumea artelor şi de el nu poate fi scutit nici un juriu. Şi cele două jurii ale Galei noastre rămân tributare unor intenţii subiective. Poate ar mai domoli din subiectivismul primului juriu selecţioner al nominalizărilor alcătuit numai din cririci de teatru şi alăturarea unor personalităţi din lumea culturii, din exteriorul practicii teatrale.
Cu toate că ne aflăm în plină perioadă de criză economică, iar aceasta nu scuteşte de efecte negative nici teatrul, cea de a XVIII-a ediţie a Galei Premiilor UNITER răm
âne o reuşită sărbătoare a Thaliei. E drept, a dat ca de obicei prilej de nemulţumiri, dar mai puţine de astă dată decât la alte ediţii. Ar fi putut fi reduse dacă regulamentul Galei ar permite în cazul interpretării acordarea şi de premii ex-aequo la unele categorii. Să comentăm pe scurt premiile din acest an.
Gala acordă preţuirea cuvenită tinerilor şi la fiecare ediţie debutul este evidenţiat. Premiul pentru debut a revenit CRINEI SEMCIUC pentru rolul Lena din spectacolul “Leonce şi Lena” de la Teatrul de Comedie în regia lui Horaţiu Mălăele. Spectacolul este comentat pe blog ca şi cele ale nominalizaţilor, actriţa Cristina Florea – “Nişte fete” şi regizorul David Schwartz - “România, te pup!”. Dacă va avea şi puţin noroc de a fi distribuită şi în alte roluri importante, Crina Semciuc va deveni un nume de referinţă al tinerei generaţii. Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar : ANA CIONTEA pentru rolul Maria din “Un duel” spectaculul Naţionalului bucureştean în regia lui Alexandru Dabija. Nominalizări : Catrinel Dumitrescu (Else din “Audiţia” – Teatrul “Nottara”) şi Emilia Popescu (Alla din “Casa Zoikăi” – Teatrul de Comedie). Spectacolele sunt comentate pe blog. Ana Ciontea reuşea să evidenţieze un personaj de plan secund devenit astfel cheia descifrării mesajului acestui spectacol în care rolurile principale nu erau împlinite prin interpretarea celor distribuiţi. Cel mai bun actor în rol secundar VLAD IVANOV pentru rolul Doctoru din spectacolul “Un duel” – Teatrul Naţional “I.L.Caragiale”. Nominalizări : Jozsef Biro (Cebutikin din “Trei surori – Teatrul Nord din Satu Mare, secţia maghiară) şi Gelu Niţu (Pavel din “Casa Zoikăi” – Teatrul de C
omedie). Din păcate, Doctorul nu este cel mai strălucit rol interpretat de Vlad Ivanov, iar Gelu Niţu era cu adevărat o surpriză pentru ireproşabila sa evoluţie în nobilul decăzut din “Casa Zoikăi” şi merita pe deplin această distincţie. Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol principal : VIRGINIA MIREA pentru rolul Zoia din spectacolul “Casa Zoikăi” – Teatrul de Comedie. Nominalizări : Ofelia Popii (Bess din “Breaking the Waves sau Viaţa binecuvântată a lui Bess” – Teatrul Naţional “Radu Stanca” din Sibiu) şi Sanda Toma (Kate din “Toţi fiii mei” – Naţionalul bucureştean). Cel mai bun actor în rol principal : GEORGE MIHĂIŢĂ pentru rolul Ametistov din “Casa Zoikăi” – Teatrul de Comedie. Nominalizări : Ionuţ Caras (Gurevici din “Noaptea Walpurgiei sau Paşii Comandorului” – Teatrul Naţional “Lucian Blaga” din Cluj Napoca) şi Mihai Constantin (Clov din “Sfârşit de partidă” – Teatrul Metropolis). În sfârşit lui George Mihăiţă după nedreptatea ne remarcării sale în spectacolul “Revizorul” din urmă cu două stagiuni îi revine un premiu meritat pentru un alt rol interpretat admirabil. Dar … în cazul premiilor pentru cel mai bun rol se puteau acorda ex aequo distincţiile pentru că şi Sanda Toma, cât şi Mihai Constantin au realizat creaţii de neuitat în personajele pentru care au primit nominalizările. Premiul pentru cea mai bună scenografie : IULIANA VÂLSAN pentru scenografia la “Herr Paul” – Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ. Nominalizări : Ştefan Caragiu (“Aniversarea” – Teatrul “Nottara”) şi Adriana Grand (“Rosencrantz şi Guildenstern sunt morţi” – Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” din Timişoara). Cea mai bună regie : ALEXANDRU DABIJA pentru spectacolul “Pyramus & Thisbe 4 you “ – Teatrul Odeon. Nominalizări : Victor Ioan Frunză ( “Rosencrantz şi Guildenstern sunt morţi” – Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” din Timişoara) şi Vlad Massaci (“Aniversarea” – Teatrul “Nottara”). Discutabilă rămâne acordarea acestui premiu de regie. Desigur, Alexandru Dabija este una din puţinele valori ale regiei noastre, dar spectacolul pentru care a primit premiul este doar un ironic exerciţiu
teatral la adresa “trendurilor” ce bântuie în domeniu. Satira sa despre diverse practici regizorale este amuzantă, dar şi particulară ca înţelegere şi importanţă pentru marele public care nu cunoaşte experimentele la care face referire Alexandru Dabija. Rămâne inexplicabil cum primul juriu a nominalizat patru actori din “Casa Zoikăi” dar regizorul Alexandru Tucilescu nu a fost nominalizat. Actorii erau minunaţi în rolurile interpretate dar nu puteau realiza aceste performanţe dacă viziunea regizorală nu îi punea în valoare. Lui Alexandru Tocilescu nu i s-a acordat niciodată premiul de regie cu toate că trei din spectacolele sale au primit la diverse ediţii premiul pentru cel mai bun spectacol (“O scrisoare pierdută”- 2001, “Oblomov” – 2004 şi “Elizaveta Bam” – 2007) !! Această … “bălbâială” a juriilor denotă şi o lipsă fermă de criterii pentru nominalizări. Un actor şi un spectacol fără sprijin regizoral substanţial nu se pot remarca. Premiul pentru cel mai bun spectacol : “ROSENCRANTZ ŞI GUILDENSTERN SUNT MORŢI” producţia Teatrului Maghiar “Csiky Gergely” din Timişoara. Nominalizări : “Aniversarea” (Teatrul “Nottara”) şi “Breaking the Waves sau Viaţa binecuvântată a lui Bess” (Teatrul Naţional “Radu Stanca” din Sibiu). Amintim că impactul la marele public rămâne interpretarea actorilor în orice viziune regizorală. Dacă într-un spectacol considerat de valoare nu se nominalizează nici un actor ceva nu e în regulă cu regia ! Premiul pentru teatru radiofonic : “DESPRE SENZAŢIA DE ELASTICITATE CÂND PĂŞIM PESTE CADRAVE” în regia lui Mihai Lungeanu. Nominalizări : “Caii la fereastră”, regia Gavriil Pinte şi “Delir în doi … în trei, în câţi vrei” în regia lui Attila Vizauer. De câţiva ani nu se mai acordă premiul pentru teatru de televiziune pentru că televiziunea publică nu mai produce nici un spectacol de teatru , programează în neştire pe cele vechi şi promite că va realiza cândva şi premiere !! British Council a revenit cu acordarea premiului pentru cea mai bună montare a unui text dramatic britanic contemporan ce a fost obţinut în urma jurizării de spectacolul Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Iaşi, “QUARTET” de Ronald Harwood cu specificarea celor patru actori din distribuţie : Mihaela Werner, Sergiu Tutose, Florin Mircea şi Violeta Popescu.
Au mai fost acordate de către Senatul UNITER premiile tradiţionale : Premiul pentru întreaga activitate : scenograful ANDREI BOTH, compozitorul GEORGE MARCU, actorul MIRCEA ANDREESCU, actriţa TATIANA IEKEL, regizorul MIRCEA CORNIŞTEANU ; Premiul special pentru teatrul de păpuşi : ALEXANDRA DAVIDESCU ; Premiul special pentru performanţă în domeniul nonverbal : GIGI CĂCIULEANU ; Premiul special pentru spectacolul de divertisment : TONI GRECU şi Premiul de excelenţă creatorilor spctacolului “Faust” după Goethe (Teatrul Naţional “Radu Stanca” din Sibiu) pentru impactul internaţional la Festivalul Internaţional Edinburgh 2009, SILVIU PURCĂRETE (regizor şi scenarist), HELMUT STURMER (scenograf-décor), LIA MANŢOC (sceograf-costume), VASILE ŞIRLI (compozitor), ANDU DUMITRESCU (scenograf-efecte video).
Câtigătoarea concursului “Cea mai bună piesă românească a anului 2009” a fost declarată “JACK LUNETISTUL” de RADU MACRINICI. Biroul secţiei române a AICT (Asociaţia Internaţională a Criticilor de Teatru) a acordat Premiul pentru întreaga activitate : prof. univ. dr. LUDMILA PATLANJOGLU şi premiul Nume noi în critică : IONUŢ SOCIU.
Poate că am fost şi eu subiectivă în acest comentariu, ca orice slujitor din domeniul artelor unde nu se poate aplica regula “unu şi cu unu fac doi”. Mă străduiesc însă, să receptez orice spectacol după regula simplă a jocului cultural. De ce, cum şi cine mă pot impresiona într-un spectacol? Cât de aproape de sufletul spectatorului este un spectacol? Valoarea o dau emoţia şi gândul transmise celor din sală, provocarea de a judeca mai atent viaţa cu bunele şi relele sale.
Iniţiativa UNITER, de la apariţia sa în 1990 ca organizaţe independentă de a acorda anual premii celor mai buni dintre cei mai buni, a câştigat în timp prestigiu. Gala Premiilor UNITER a devenit micul Oscar al teatrului nostru care stârneşte, ca orice distincţie acordată oriunde, şi nemulţumira unora. Este normal, subiectivismul este specific în lumea artelor şi de el nu poate fi scutit nici un juriu. Şi cele două jurii ale Galei noastre rămân tributare unor intenţii subiective. Poate ar mai domoli din subiectivismul primului juriu selecţioner al nominalizărilor alcătuit numai din cririci de teatru şi alăturarea unor personalităţi din lumea culturii, din exteriorul practicii teatrale.
Cu toate că ne aflăm în plină perioadă de criză economică, iar aceasta nu scuteşte de efecte negative nici teatrul, cea de a XVIII-a ediţie a Galei Premiilor UNITER răm
âne o reuşită sărbătoare a Thaliei. E drept, a dat ca de obicei prilej de nemulţumiri, dar mai puţine de astă dată decât la alte ediţii. Ar fi putut fi reduse dacă regulamentul Galei ar permite în cazul interpretării acordarea şi de premii ex-aequo la unele categorii. Să comentăm pe scurt premiile din acest an.Gala acordă preţuirea cuvenită tinerilor şi la fiecare ediţie debutul este evidenţiat. Premiul pentru debut a revenit CRINEI SEMCIUC pentru rolul Lena din spectacolul “Leonce şi Lena” de la Teatrul de Comedie în regia lui Horaţiu Mălăele. Spectacolul este comentat pe blog ca şi cele ale nominalizaţilor, actriţa Cristina Florea – “Nişte fete” şi regizorul David Schwartz - “România, te pup!”. Dacă va avea şi puţin noroc de a fi distribuită şi în alte roluri importante, Crina Semciuc va deveni un nume de referinţă al tinerei generaţii. Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar : ANA CIONTEA pentru rolul Maria din “Un duel” spectaculul Naţionalului bucureştean în regia lui Alexandru Dabija. Nominalizări : Catrinel Dumitrescu (Else din “Audiţia” – Teatrul “Nottara”) şi Emilia Popescu (Alla din “Casa Zoikăi” – Teatrul de Comedie). Spectacolele sunt comentate pe blog. Ana Ciontea reuşea să evidenţieze un personaj de plan secund devenit astfel cheia descifrării mesajului acestui spectacol în care rolurile principale nu erau împlinite prin interpretarea celor distribuiţi. Cel mai bun actor în rol secundar VLAD IVANOV pentru rolul Doctoru din spectacolul “Un duel” – Teatrul Naţional “I.L.Caragiale”. Nominalizări : Jozsef Biro (Cebutikin din “Trei surori – Teatrul Nord din Satu Mare, secţia maghiară) şi Gelu Niţu (Pavel din “Casa Zoikăi” – Teatrul de C
omedie). Din păcate, Doctorul nu este cel mai strălucit rol interpretat de Vlad Ivanov, iar Gelu Niţu era cu adevărat o surpriză pentru ireproşabila sa evoluţie în nobilul decăzut din “Casa Zoikăi” şi merita pe deplin această distincţie. Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol principal : VIRGINIA MIREA pentru rolul Zoia din spectacolul “Casa Zoikăi” – Teatrul de Comedie. Nominalizări : Ofelia Popii (Bess din “Breaking the Waves sau Viaţa binecuvântată a lui Bess” – Teatrul Naţional “Radu Stanca” din Sibiu) şi Sanda Toma (Kate din “Toţi fiii mei” – Naţionalul bucureştean). Cel mai bun actor în rol principal : GEORGE MIHĂIŢĂ pentru rolul Ametistov din “Casa Zoikăi” – Teatrul de Comedie. Nominalizări : Ionuţ Caras (Gurevici din “Noaptea Walpurgiei sau Paşii Comandorului” – Teatrul Naţional “Lucian Blaga” din Cluj Napoca) şi Mihai Constantin (Clov din “Sfârşit de partidă” – Teatrul Metropolis). În sfârşit lui George Mihăiţă după nedreptatea ne remarcării sale în spectacolul “Revizorul” din urmă cu două stagiuni îi revine un premiu meritat pentru un alt rol interpretat admirabil. Dar … în cazul premiilor pentru cel mai bun rol se puteau acorda ex aequo distincţiile pentru că şi Sanda Toma, cât şi Mihai Constantin au realizat creaţii de neuitat în personajele pentru care au primit nominalizările. Premiul pentru cea mai bună scenografie : IULIANA VÂLSAN pentru scenografia la “Herr Paul” – Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ. Nominalizări : Ştefan Caragiu (“Aniversarea” – Teatrul “Nottara”) şi Adriana Grand (“Rosencrantz şi Guildenstern sunt morţi” – Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” din Timişoara). Cea mai bună regie : ALEXANDRU DABIJA pentru spectacolul “Pyramus & Thisbe 4 you “ – Teatrul Odeon. Nominalizări : Victor Ioan Frunză ( “Rosencrantz şi Guildenstern sunt morţi” – Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” din Timişoara) şi Vlad Massaci (“Aniversarea” – Teatrul “Nottara”). Discutabilă rămâne acordarea acestui premiu de regie. Desigur, Alexandru Dabija este una din puţinele valori ale regiei noastre, dar spectacolul pentru care a primit premiul este doar un ironic exerciţiu
teatral la adresa “trendurilor” ce bântuie în domeniu. Satira sa despre diverse practici regizorale este amuzantă, dar şi particulară ca înţelegere şi importanţă pentru marele public care nu cunoaşte experimentele la care face referire Alexandru Dabija. Rămâne inexplicabil cum primul juriu a nominalizat patru actori din “Casa Zoikăi” dar regizorul Alexandru Tucilescu nu a fost nominalizat. Actorii erau minunaţi în rolurile interpretate dar nu puteau realiza aceste performanţe dacă viziunea regizorală nu îi punea în valoare. Lui Alexandru Tocilescu nu i s-a acordat niciodată premiul de regie cu toate că trei din spectacolele sale au primit la diverse ediţii premiul pentru cel mai bun spectacol (“O scrisoare pierdută”- 2001, “Oblomov” – 2004 şi “Elizaveta Bam” – 2007) !! Această … “bălbâială” a juriilor denotă şi o lipsă fermă de criterii pentru nominalizări. Un actor şi un spectacol fără sprijin regizoral substanţial nu se pot remarca. Premiul pentru cel mai bun spectacol : “ROSENCRANTZ ŞI GUILDENSTERN SUNT MORŢI” producţia Teatrului Maghiar “Csiky Gergely” din Timişoara. Nominalizări : “Aniversarea” (Teatrul “Nottara”) şi “Breaking the Waves sau Viaţa binecuvântată a lui Bess” (Teatrul Naţional “Radu Stanca” din Sibiu). Amintim că impactul la marele public rămâne interpretarea actorilor în orice viziune regizorală. Dacă într-un spectacol considerat de valoare nu se nominalizează nici un actor ceva nu e în regulă cu regia ! Premiul pentru teatru radiofonic : “DESPRE SENZAŢIA DE ELASTICITATE CÂND PĂŞIM PESTE CADRAVE” în regia lui Mihai Lungeanu. Nominalizări : “Caii la fereastră”, regia Gavriil Pinte şi “Delir în doi … în trei, în câţi vrei” în regia lui Attila Vizauer. De câţiva ani nu se mai acordă premiul pentru teatru de televiziune pentru că televiziunea publică nu mai produce nici un spectacol de teatru , programează în neştire pe cele vechi şi promite că va realiza cândva şi premiere !! British Council a revenit cu acordarea premiului pentru cea mai bună montare a unui text dramatic britanic contemporan ce a fost obţinut în urma jurizării de spectacolul Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Iaşi, “QUARTET” de Ronald Harwood cu specificarea celor patru actori din distribuţie : Mihaela Werner, Sergiu Tutose, Florin Mircea şi Violeta Popescu.Au mai fost acordate de către Senatul UNITER premiile tradiţionale : Premiul pentru întreaga activitate : scenograful ANDREI BOTH, compozitorul GEORGE MARCU, actorul MIRCEA ANDREESCU, actriţa TATIANA IEKEL, regizorul MIRCEA CORNIŞTEANU ; Premiul special pentru teatrul de păpuşi : ALEXANDRA DAVIDESCU ; Premiul special pentru performanţă în domeniul nonverbal : GIGI CĂCIULEANU ; Premiul special pentru spectacolul de divertisment : TONI GRECU şi Premiul de excelenţă creatorilor spctacolului “Faust” după Goethe (Teatrul Naţional “Radu Stanca” din Sibiu) pentru impactul internaţional la Festivalul Internaţional Edinburgh 2009, SILVIU PURCĂRETE (regizor şi scenarist), HELMUT STURMER (scenograf-décor), LIA MANŢOC (sceograf-costume), VASILE ŞIRLI (compozitor), ANDU DUMITRESCU (scenograf-efecte video).
Câtigătoarea concursului “Cea mai bună piesă românească a anului 2009” a fost declarată “JACK LUNETISTUL” de RADU MACRINICI. Biroul secţiei române a AICT (Asociaţia Internaţională a Criticilor de Teatru) a acordat Premiul pentru întreaga activitate : prof. univ. dr. LUDMILA PATLANJOGLU şi premiul Nume noi în critică : IONUŢ SOCIU.
Poate că am fost şi eu subiectivă în acest comentariu, ca orice slujitor din domeniul artelor unde nu se poate aplica regula “unu şi cu unu fac doi”. Mă străduiesc însă, să receptez orice spectacol după regula simplă a jocului cultural. De ce, cum şi cine mă pot impresiona într-un spectacol? Cât de aproape de sufletul spectatorului este un spectacol? Valoarea o dau emoţia şi gândul transmise celor din sală, provocarea de a judeca mai atent viaţa cu bunele şi relele sale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu