joi, 18 septembrie 2025

”CUM VĂ PLACE” - TEATRUL ”BULANDRA„ / Sala ”Toma Caragiu”

                                             CIRCOTECĂ


Afișul și programul de sală precizează: ”de William Shakespeare, un spectacol de Andreea Lucaci”. Publicul va asista trei ceasuri (!!) la să-i zicem un fel de ”adaptare” după piesa bătrânului William (1564 – 1616), ”Cum vă place”, scrisă probabil în 1600. Un memorabil spectacol cu această piesă s-a aflat mulți ani în repertoriul Teatrului ”Bulandra” după premiera din 1961; era regizat de unicul Liviu Ciulei. În 2023, teatrul a inițiat proiectul demn de apreciat - ”Tineri regizori” pentru a comemora o sută de ani de la nașterea lui Liviu Ciulei și a acorda o șansă urmașilor săi pe calea spinoasă a regiei. Regizoarea Andreea Lucaci a fost aleasă să facă un pas pe această cale cu piesa lui Shakespeare.

Cum spune Pavel Bartoș ( n.n. prezentatorul apreciatei producții Pro Tv ”Vocea României”)  - SĂ FIE VOCE!  este o replică din spectacol pentru a anunța un moment muzical.  Vocea” tinerei regizoare Andreea Lucaci vrea astfel să demonstreze că Shakespeare este contemporanul nostru și intervine în text cu brutalitate fără pic de logică. Legea dreptului de autor nu se aplică în cazul clasicilor care sunt luați de unii regizori drept pretext pentru a atrage publicul; piesele sunt ”adaptate” în numele originalității și actualizării, dar nu se precizeză acest demers. Puțini sunt regizorii care reușesc prin adaptare să întreprindă actualizarea temei, mesajului unei piese clasice, valoarea ei universală; își pornesc conceptul și de la traducerea în limba română.

Traducerea (Adrian Nicolae) folosește un limbaj stradal din care nu lipsesc însă, ”Lady” sau ”Sire” că doar acțiunea se petree la curtea unor nobili duci! Apar și numeroase ”songuri” cu stiluri muzicale desprinse din hip hop, pop și alte genuri stilistice ; nu lipsește și apropierea de manele că sunt la modă acum.


Regizoare, în strânsă colaborare cu scenografa Diana Nistor, transformă sala ”Toma Caragiu” într-un fel de arenă, cu spectatori plasați pe patru laturi ale scenei. Peste 70 de locuri din sală sunt trasformate în spațiu de joc dar ... folosite derizoriu. În mijlocul scenei la debutul reprezentației, domină un ring de box, se transformă apoi într-un bazin unde se pescuiește, dar se și strâng peturile aruncate de cei care nu protejează natura. Spațiul central de joc e ”mobilat” prin tot felul de indicii vizuale – tufe de verdeață, o statuetă, etc și mai sunt agățate rămășițe din zidul unui palat; evident, mai sunt agățate câteva ecrane pentru proiecții. Atmosfera solicitată de acțiunea complicată, nu e sugerată. 


Costumele se vor a fi atemporale, cu accente de trimitere spre epoca subiectului, dar nu servesc profilul personajelor. Scengrafia Dianei Nistor e realizată din ”reciclarea” elementelor din alte scenografi aparținând unor spectcole apuse. Intenția e bună pentru a face economie de fonduri pe acest timp de criză financiară, numai că e necesară și inspirație în folosirea lor. Inspirația lipsește.Vizual scenografia e un ”ghiveci” fără sensuri, împrăștiată pe diveresele spații de joc, de la scena centrală, la cel din sală, până la cele plasate la înălțime. Nu absentează din vizual nici fumul în debutul reprezentației, nici ploaia de confetti din final.

În programul de sală, Andreea Lucaci își motivează astfel viziunea sa regizorală: ”Pentru a „traduce” publicului contemporan raporturile dintre personaje și pentru a descrie contextul socio-politic care servește ca premisă a acțiunii, am folosit mijloace artistice proprii zilelor noastre. Astfel spectacolul ”Cum vă place” se întâmplă la intersecția dintre Shakespeare și noi”.

 ”Mijloacele artistice proprii zilelor noastre” ar fi telefoanele mobile care sunt repede uitate taman când conflictele se încing, cât și proiecțiile la care se apelează în câteva secvențe de dialog, cu imaginea în prim plan a celor care îl susțin pe scenă, dar și ... imagini din filme actuale de desen animat. De ce desene animate? ”Realitatea în ”Cum vă place” are consistența realității desenelor animate.” - mai precizează regizoarea. Evident, nu lipsesc nici lavalierele de amplificare a rostirii replicii de către actori! O astfel de viziune regizorală face greu de înțeles, chiar și subiectul piesei petrecute într-un ducat unde sunt ”Lady” și ”Sire”. ”Noutatea”, modernizarea, conceptului regizoral se vrea sporită și prin mișcarea scenică și expresiile corporale ale interpreților. Unele personaje devin caricaturi – preotul sau ciobanul, iar altele prind accente caricturale. Când Rosalinda – personajul principal, se travestește în bărbat, regia marchează transformarea cu indiciul ca interpreta să gesticuleze vulgar cu mâna pe sex. Efectele teatrale sunt superficial manevrate în scopul trimiterii spre zilele noastre; ele pot produce totuși, amuzamant unei categorii de public din zona ”analfabetismului funcțional”, dar distrug sensurile majore ale acestei ”comedii romantice”. Nu se descifrează tema centrală – DRAGOSTEA cu fațetele sale multiple, dictate de contextul acțiunii. Tema de secole este aceiași, iar bătrânul William o suprinde cu subtilitate. Viziunea regizoarei în numele noutății teatrale, spulberă mesajul tematic al piesei și afectează interpretarea actorilor. 


Distribuția cuprinde două generații de actori - cei cu expediență și cei la început de carieră; fiecare se manifestă diferit. Lipsește coordonarea regiei în îndrumarea actorilor, cu toate că Andreea Lucaci a studiat la UNATC mai întâi actoria și apoi regia. Majoritatea tinerilor distribuiți au realizat admirabil roluri în producțiile altor regizori. 

Maria Veronica Vârlan în Rosalinda încearcă să definească personajul tinerei îndrăgostite de Orlando și cauza refugiului travestirii în bărbat, în codrul Ardeni, în urma conflictului dintre părinți. O face sensibil în unele scene, dar personajul nu are coerență în evoluție. Același aspect al unei interptetări fragile se vede și la Celia, rol atribuit Silvanei Negruțiu. Și în interpretarea lui Orlando de către Florin Aioane se simte absența îndrumării regizorale pentru susținerea evoluției credibile a personajului în funcție de situația conflictelor. Tinerii interpreți, ca și unii colegi de generație în roluri de plan secund, dețin calități pentru profesia aleasă, dar în acest spectacol nu reușesc să le valorifice pe deplin pentru construcția substanței personajelor ce le revin. 

Viziunea regizorală folosește pentru altă reprezentație alți tineri actori în personajele Rosalinda, Orlando și Tocilă, Oliver, Oameni de curte / din pădure. În cazul actorilor cu expediență, inversează metoda, și le atribuie mai multe personaje de interpretat. Lui Șerban Pavlu, unul din actorii de valoare ai teatrului și filmului, îi revin – Ducele Surghiunit / Amiens / Sir Oliver Prstext / Nobil din pădure. Evident, că actorul rezolvă caracterizarea personajelor în nuanțe dramatice sau comice apreciabile. Un alt actor de valoare al teatrului, Lucian Ifrim se confruntă cu Jacques, Le Beau sau Frederic Urzupatorul. Desenul personajelor este cu pricepere făptuit, excelent fiind însă, în melancolicul Jacques. O compoziție propune Manuela Ciucur în bătrânul servitor Adam, ca apoi să fie Zeul Căsătoriei la finalul spectacolui; irepoșabilă este și interpretarea sa. Acești actori au lucrat însă, și sub bagheta unor regizori maeștri ca Liviu Ciulei ori Andrei Șerban.

Cum vă place” în versiunea actuală a proiectului ”Tineri regizori” este un fel de circotecă teatrală. Se amestecă primitiv dorința de inovație teatrală, de modernizare, cu sensurile și substratul tematic al piesei lui Shakespeare, fără a transmite emoție și provocare publicului. Un astfel de experiment coboară nivelul actului teatral în haosul de a percepe contextul socio-politic care macină astăzi și publicul. Sunt puțini regizori tineri care servesc strălucit actualizarea unor piese clasice, rămase în istoria teatrului prin menirea lor de a pune publicului în față, oglinda realității.


P.S Teatrul ”Bulandra” a fost și este un vârf de lance al mișcării teatrale prin echipa de actori și regizori; ei au oferit publicului un repertoriu variat, dar consistent ca valoare cultural emoțională.

Astăzi, din repertoriul său va absenta spectacolul de mare rafinament ”Tatăl” prin retragerea de pe scenă a ... „tatălui”, interpretat de memorabilul actor – cetățean VICTOR REBENGIUC. Mulțumim din suflet acestui OM pentru cum de peste 70 de ani ne-a luminat mințile prin prezența pe scenă sau în filme, dar și în calitate de cetățean la dezbateri publice despre contextul socio-politic al realității curente. Vârsta nu îi mai permite actul de creator al personajelor interpretate, dar rămâne mereu în preajma noastră și îl prețuim și pentru gestul moral al retragerii. 

P.S. Direcția teatrului a acceptat retragerea și nu a înlocuit cu un alt actor interpretarea personajului celui care a fost ”TATĂL” emoțiilor Marelui Public timp de șapte decenii.

vineri, 5 septembrie 2025

GALA TÂNĂRULUI ACTOR ”HOP” - Ediția 28

 DRUM GREU PENTRU AFIRMAREA TALENTULUI!

Gala ”Hop” de 28 de ani oferă absolvenților numeroaselor universități de artă o posibilitate de lansare ca personalități deținătoare de talent. Proiectul a fost inițiat de regretatul Ion Caramitru în cadrul UNITER. Trebuie subliniat că dintre premianții edițiilor precedente peste jumătate sunt astăzi artiști de prim rang în teatre de stat ori independente, în filme sau producții tv. 

Un afiș excelent alcătuit, cu semnificație pentru actuala ediție

TEMA ACTUALEI EDIȚII ...

Amintim că fiecare ediție are un director artistic și propune o temă provocatoare concurenților aleși în urma preselecției unui juriu. Atuala ediție a avut drept director artistic pe Erwin Șimșensohn, regizor de valoare și un excelent manager al Teatrului de Stat Constanța care a găzduit Gala în sala proaspăt renovată și finala în cea veche. Tema propusă - ”Povești vechi, atitudini noi”. Directorul artistic motivează alegerea temei - ” (...) i-am invitat să pornească de la un fragment din dramaturgia antică și să-l aducă în prezent (...) Cred cu tărie că teatrul chiar când pornește din povești vechi de mii de ani, poate vorbi limpede și puternic despre lumea de astăzi.” Valoarea unei piese de teatru rezistă și peste secole când tema, mesajul rămân actuale pentru umanitate.

Tema Galei 28 a solicitat concurenților ca în cinci minute (!!!) să prezinte un monolog la ”Proba liberă” din creațiile anticilor - Aristofan, Plaut, Seneca, Sofocle, Eschil, Euripide. La ”Proba impusă” concurentului i-au revenit alte cinci minute pentru un monolog din dramaturgia contemporană, alese fiind texte de Leta Popescu, Alexandra Badea, Mihaela Michailov.

... ROL CULTURAL MAJOR

Concurenții au beneficiat cu trei săptămâni înainte de concurs și de o ”Tabără pre-Hop” (28 iulie – 3 august), un laborator de lucru cu profesioniști din lumea teatrului și filmului. Rezultatul laboratorului a fost însă, discutabil. De pildă pentru ”Proba liberă” unii concurenți au ales de-a valma nume antice celebre ca să alctuiască cele cinci minute de monolog. Cităm unul din exemplele unui ”ghiveci” de monolog inspirat din ”Lysistrata” de Aristofan, ”Antigona” de Sofocle, ”Medeea” și ”Bacantele” de Euripide. Este imposibil să transmiți credibil un mesaj cultural educativ și emoțional în cinci minute având drept bază piesele citate, dramă și comedie. Alți concurenți sau rezumat mai înțelept la un singur dramaturg din antichitate.

... GREU DE ÎNȚELES ALĂTURAREA

Pentru ”Proba impusă” rămâne discutabilă alăturarea tematică a clasicilor antici cu dramaturgia actuală. Este știut procentul alarmant de public cu ”analfabetism funcțional” care afectează societatea noastră în urma sistemului de învățământ prost construit. Rostul teatrului este și cel educațional, să transmită publicului emoția perceperii relațiilor umane veșnice de când e lumea, să le judece. Majoritatea din piesele dramaturgiei actuale se coboară la succesul aplauzelor unui public tributar ”analfabetismului funcțional”. 

Cei 25 de concurenți erau absolvenți ai prea multelor universități de artă de la noi care produc aproximativ 300 de actori anual. Vroiau firește aplauze pe texte dorite de un anume public sferind de alarmantul ”anafalbetism funcțional”. Ei nu poartă vina ”Probei impuse”! Alăturarea celor două probe este neinspirată. Concurenții puteau să arate la cele două probe cum o ”poveste” antică este perfect valabulă și în zilele noastre printr-o tratare a conținutului, modernă teatral. 

ÎNVĂȚĂMÂNTUL ARTISTIC ...!

În caietul program al ediției 28 s-a omis acum precizarea la fiecare concurent pe cine a avut profesor formator. Evident că profesorii erau ”doctori”, majoritatea însă, fără a practica pe o scenă profesia de actor. 90% dntre concurenți dovedeau lipsa pregătirii necesare la capitolul vocal – dicție, frazare logică, impostație vocală, perceperea subtextului ca mesaj al replicii rostite. Instruirea pedagogică nu dovedea nici posbilitatea actorului de a relaționa cu publicul luat drept partener de dialog. Majoritatea monologurilor erau recitate stângaci, exterior, fără trăire interioară a situațiilor dramatice. Nici sub aspectul expresiei corporale nu se impuneau. Fără doar și poate, unii demonstrau că dețin un talent nativ, dar nu au beneficiat de cizelarea sa în universitate, nici sub aspect cultural și nici sub cel tehnic vocal și corporal. Păcat de efortul lor și dorința de lansare pe rampa oferită de această Gală! Firește că toți au avut de învățat din prezența în fața unui public alcătuit majoritar din directori de teatru și regizori.

PREMIANȚII ...

Preselecția concurenților a fost efectuată de – Diana Lupescu (actriță), Diana Mititelu (regizoare) și Marius Turdeanu (actor). Juriul care a acordat premiile era alcătuit din personalități de marcă ale vieții teatrale din diverse generați – Vladimir Anton (regizor), Marina Constantinescu (critic de teatru), Andreea Grămoșteanu (actriță), Bobi Pricop (regizor) și Adrian Văncică (actor).


NU S-A ACORDAT de către juriu, Premiul ”Cornel Todea” pentru cea mai bună trupă de actori la Secțiunea grup. Au paticipat trei trupe. Una totuși a fost remarcată de public prin transmisia pe online efectută Galei de către UNITER și votul spectatorilor de acasă - ”Interior-expus” cu Alex Gabera și Alex Stoicescu. Publicul a mai acordat prin vot online la Secțiunea individual – Premiul pentru cea mai bună actriță – Iulia Ioana și pentru cel mai bun actor – Laurențiu Bobeică.

Secțiunea grup cred că este necesar să introducă pentru premiere, ca și Gala, regizorii tineri care activează în principal în teatrul independent și alcătuiesc echipe cu tinerii colegi actori. Avem o criză de regizori și este necesar ca proiectul Galei să acorde atenția cuvenită și absolvenților de la clasele de regie.


Premiile la Secțiunea individual acordate pentru interpretarea monologurilor inspirate de antici.


  • COSTIN STĂNCIOI (absolvet 2024, UNATC București) obține trei premii pentru interpretarea monologului ”It-s not you, it-s Medeea” - ”Medeea” de Euripide - Premiul pentru cel mai bun actorPremiul pentru prestanță, rostire scenică și expresie corporală instituit de actrița Dorina Lazăr și Premiul ” 1/10 pentru FILM la TIFF”

  • AURELIAN CULEA (absolvent 2020, UNATC) – Premiul ”Ștefan Iordache” - Marele Premiu al Gakei pentru ”Make Teba Great Agan” - ”Antigona” de Sofocle. Premiul a fost inițiat de sora marelui actor Ștefan Iordache după trecerea sa în neființă.

  • CRISTINA BORDEANU (absolventă 2022, Universitatea ”Babeș – Bolyai” din Cluj Napoca) – Premiul pentru cea mai bună actriță pentru ”NARACTRIȚA” - ”Trahinienele” și ”Electra” de Sofocle, ”Bacantele” de Euripide și ”Eumenidele” de Eschil.


  • Premiul ”Sică Alexandrescu” - Premiul special al juriului – BUSE OZGUL (absolventă 2024, UNATC București) pentru ”Medeea este mama mea!” - ”Medeea” de Euripide și text propiu , TEODORA TUDOSE (absolventă 2024, UNATC București) pentru prezența la Secțiunea grup în ”Insula dreptății” - ”Oreste” partea 1 ”Agamemnon” de Eschil, ”Medeea” de Euripide și ”Medeea” de Seneca.


  • Premiul rostirii la microfon – CRISTINA BORDEANU (acordat de regizoarea Ilinca Stihi care a coordonat Atelierul de voce cu tema ”Mesajul către fostul meu”) câștigă un rol într-un spectacol radiofonic.



INSULĂ” - EVENIMENT CULTURAL AL GALEI

La fiecare ediție a Galei s-au prezentat spectacole invitate. Ediția 28 a oferit un adevărat regal cultural, unicat cu ”INSULĂ” un spectacol muzical de Ada Milea după texte de Gellu Naum, producție a Teatrului de stat Constanța. Pentru mișcarea teatrală acest spectacol poate fi considerat un eveniment teatral, iar pentru Gală o lecție strălucită de arta actorului. 

Textele încărcate de aspecte reale din viață, compuse admirabil de Gellu Naum în stil suprarealist erau cuceritoare și tratate teatral cu mare artă și atenție în a transmite emoție publicului. Distribuția era alcătuită din adevărați maeștri ai profesiei – ȘTEFAN MIHAI; MARIAN ADOCHIȚEI, MIHAELA VELICU, ECATERINA LUPU, LUIZA MARTINESCU, MIRELA PANĂ, ANDREI BIBIRE, COSMIN MIHALE, ANDREI STROESCU, LUCIAN IFTIME. Dacă nu ereau acești minunați actori, subtilitatea textului și conceptul regizoral de muzical, cu inspirație realizat de Ada Milea (regie, muzică și versuri) nu ar fi prins splendoare. Interpreții cântau la diferite instrumente, unele originale, interpretau vocal muzica, trăiau fiecare situație și mai ales exploatau fiecare sens al cuvântului lui Gellu Naum și îi amplificau valoarea prin expresii corporale. Echipa din umbra spectacolului - Ada Milea, plus Andu Dumitrescu (scenografie), Lucian Prasti (asistent lighting design), Ecaterina Lupu (contribuții adaptare text), Victor Panfilov (consultant sunet) oricât de inspirați sunt, nu puteau să înfăptuiască teatral excelent acest spectacol, dacă nu le puneau în practică ideile ACTORII. 

Teatrul de stat Constanța sub direcția lui ERWIN ȘIMȘENSOHN și-a câștigat prestigiu prin repertoriul ales (multe spectacle au fost comentate și pe acest blog) și prin alcătuirea ireproșailă a trupei de actori, compusă din mulți tineri. Dacă în urmă cu multe decenii Teatrul Tineretului din Piatra Neamț era puntea de lansare a marilor actori, acum cel din Constanța i-a luat locul.


P.S. Merită felicitări UNITER care continuă să susțină acest proiect pe timpul greu fianciar de astăzi, prin harnica sa echipă activă și pentru a 28-a Gală – Dragoș Buhagiar (președintele Uniunii breslei), Aura Corbeanu (director executiv), Doina Lupu (coordonator program), Florin Caracala (prducător executiv) alături de numeroși colaboratori și de Teatrul de stat Constanța. 

Felicitări merită și cei 25 de concurenți ambițioși și avem speranță că vor reuși în viitor, cu puțin noroc și studiu de cizelare a calităților native deținute.