UN ALTFEL DE RECITAL, APRECIABIL
Teatrul Excelsior a fost
înființat și consolidat în timp, cu eforturi, de regretatul Ion Lucian, ca o instituție teatrală modernă ,
elegantă și ca aspect al construcției , fiind situat în buricul târgului .
Maestrul își dorea a fi un Teatru de copii și tineret. Admirabilă idee pentru
că în afara spectacolelor de la matineu pentru copii, seara poate prezenta și
spectacole, restrânse ca amplitudine prin decor, pentru adulți. Un exemplu pentru
susținerea proiectului inițial, este și “Contrabasul” după Patrick Suskind. Și
copiii se pot bucura de acest spectacol având prilejul de a se informa despre
valoarea muzicii și rostul unui instrument în orchestră, dar reprezentația
poate încânta și alte categorii de public.
În
1987, Radu Beligan oferea un spectacol cu aceiași piesă, iar astăzi,
Radu Gheorghe se încumetă și reușește să atace același text dificil pentru un
recital, folosind traducerea scrierii de către meșter. Piesa aparține scriitorului german contemporan, Patrick Suskind
apreciat, în special , pentru romanul “Parfumul – povestea unui ucigaș”. În
dramaturgie, debutează cu acest monolog, aparent simplu ca acțiune, dar subtil
ca sens major cultural, atractiv pentru public, și generos pentru interpret.
Eroul trăiește într-o cameră antifonată pentru a își exersa profesia cu
ajutorul partenerului său contrabasul, dar și visează la împlinirea iubirii
față de Sara, o soprană de la operă, fiind instrumentist într-o orchestră.
Pretextul subiectului devine prilej al cunoașterii unor date despre rostul
contrabasului într-o orchestră, dar și despre muzică și importanța ei pentru
cizelarea omului.
Radu
Gheorghe, un actor cu studii muzicale și un talent special exprimat și în
pantomimă, atacă acest text, și în calitate de regizor și scenograf. Rezultatul
este “un spectacol de Radu Gheorghe”. Ambiția sa este mare, dar mai puțin
împlinită în calitate de regizor. Un decor funcțional gândit scenografic, poate
cu prea multe microfoane, dominat într-o parte a scenei de “partenerul”
actorului, contrabasul, cu alte instrumente muzicale în jur, constituie camera
antifonată a personajului. Imaginea scenografică generală este sprijinită și
prin jocul umbrelor din fundal, efect regizoral inspirat aplicat în multe momente.
Actorului Radu Gheorghe îi lipsește însă,
pentru interpretarea monologului, “ochiul” regizorului care să îi
îndrume definirea personajului și prin specularea esenței replicii. Spectatorii
sunt cooptați ca parteneri în destăinuirile personajului, iar Radu Gheorghe
interacționează excelent cu publicul. Cu dibăcie, ca un cunoscător, acționează
și muzical ; dirijează, cântă la contrabas, folosește tobele, dar concepe și
momente de pantomimă deosebite. Este însă, mai stângaci în relatarea verbală a
replicii, a sensurilor sale definitorii pentru caracterizarea personajului.
Actorul realizează un recital aparte, apreciabil muzical, expresiv ca mișcare,
dar lasă în plan secund rostul cuvântului pentru stările prin care trece
personajul. Are un sprijin substanțial în Andreea Dobia, o pianistă
participantă convingător la demonstrația muzicală, în Mediana Vlad, o soprană
deosebită , ca și în Georgeta Ciocârlan, element de imagine , atractiv pentru
ansamblu.
Regizorul
Radu Gheorghe nu ritmează însă, pregnant reprezentația, îi pierde sensurile și
prin numeroasele soluții de final. Apelează , de pildă, într-un posibil final,
la depășitul de timp stroboscop al
jocului de lumină, în altul, la o posibilă paradă de modă, iar exemplele pot
continua. Ca actor, Radu Gheorghe oferă un recital unicat , prin care servește
cultural mesajul de a nu uita valori clasice muzicale precum Grieg, Richard
Strauss, Rahmaninov și chiar Beatels, dar nici romanțele noastre . Spectacolul
are un sens cultural demn de toată stima, și necesar astăzi, când muzica
adevărată a devenit Cenușăreasă.
“Contrabasul”
este un spectacol ce poate interesa
orice categorie de public pentru că reușește a comunica emoție , fiind
captivant prin intermediul unui
actor special precum Radu Gheorghe, care propune un recital ieșit din convenția
obișnuită, demn de stimă și aplauze.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu