“BREAKING NEWS” – TEATRUL DE COMEDIE / Sala “Radu Beligan”

STRĂLUCITĂ OFERTĂ DE COMEDIE … DIN ACTUALITATE DESPRINSĂ

Anunțurile cu “BREAKING NEWS” ne invadează zilnic ecranul televizorului în numele informării cetățenilor, și sunt numeroase. Ridicol este că acest “breaking news” diferă de la o televiziune la alta, sensurile așa zisei informări fiind manevrate de interesele patronilor fiecărui canal tv. În presa scrisă, în urmă cu 25 de ani, “breaking news” se lansa cu o știre din “bulina roșie” – “Evenimentul zilei” …  despre găina care naște pui vi! 

Admirabilul spectacol al Teatrului de Comedie aduce în actualitate sub titlul “Breaking News”, piesa lui Mihail Sebastian “Ultima oră” scrisă în urmă cu opt deceni. În 1946 a avut loc premiera piesei după un an de la moartea tragică a scriitorului Mihail Sebastian, Iosif Hechter pe numele adevărat, unul dintre puținii dramaturgi de valoare pe care îi deține istoria teatrului nostru. Piesa unea tematic două schițe – una fiind o satiră despre situația presei dictată și pe acele vremuri de interesele patronilor și cealaltă despre un intelectualul retras în cercetarea istoriei. “Ultima oră” a fost jucată cu succes la noi și peste hotare, a devenit chiar și scenariul unui film și reapare acum pe scena Teatrului de Comedie sub titlul “Breaking News” în adaptarea și regia lui Mircea Cornișteanu. “Adaptările” sau “după” o piesă consacrată abundă în ultimul timp, dar peste 90% din cele care apelează la valori ale dramaturgiei universale au drept rezultat spectacole jalnice.

 Mircea Cornișteanu oferă însă, o “adaptare” exemplară, respectă dramaturgul, nu se consideră mai presus de el și scutură doar de praful vremii când a fost scrisă, piesa lui Mihail Sebastian. “Adaptarea” sa nu intervine brutal în replică, în configurarea situațiilor și caracterizarea personajelor. Mircea Cornișteanu vrea să arate, și reușește, că și astăzi în așa zisă presă independentă informarea e supusă intereselor marilor afaceriști care o conduc haotic din umbră, ca în epoca frământată în care a trăit Mihail Sebastian. Istoria se repetă, iar cei cu “șantajul și etajul”, astăzi sunt chiar mai numeroși.

 În “adaptare”, regizorul introduce discret replici noi, cu trimitere spre actualitate. Un exemplu savuros e replica ministrului educației, Brănescu, sluga afaceristului Bucșan căruia îi solicită ca recompensă a eliminării profesorului Andronic de la universitate, să apeleze la premier și să îi dea un alt minister, “orice numai cultura, nu”, eventual … finanțele! Mircea Cornișteanu propune o satiră virulentă la adresa unei societății în care banul dictează totul, aduce în prezent piesa pentru a arăta că rămân mereu actuali “clasicii” prin valoarea scrierilor lăsate. În “adaptare” personajele sunt desprinse din actualitatea curentă fără trimiteri forțate spre X sau Y individ cunoscut din știrile “breaking newx” frecvente în mass media, sunt numai reprezentative pentru o societate grav afectată de interesele celor cu bani.

Regizorul Mircea Cornișteanu compune teatral excelent comedia de situații “Ultima oră” ca o satiră acidă referitoare concret la prezent cu sprijinul unei echipe senzaționale de creatori ai fiecărui rol și ai scenografiei; chiar și rolurile secundare prilejuiesc remarcări notabile. Acest spectacol lipsit de efecte teatrale false, derizorii, pledează pentru valoarea “teatrului adevărat”, fie comedie sau dramă. Pare surprinzător, dar într-un spectacol de comedie e mai greu să construiești “teatrul adevărat” și să nu cazi în capcana exagerărilor pentru că situațiile comice trebuie să fie percepute de personaje în mod dramatic. Mircea Cornișteanu conduce cu multă atenție interpretarea fiecărui actor pe linia trăirii dramatice a situațiilor și transmite ca efect, un umor savuros; mișcarea, ținuta, gestica fiecărui personaj, folosirea obiectelor sunt dictate de stările dramatice trăite de personaje, rezultatul fiind exploziv comic. Cu atenție sporită sunt susținute și relațiile dintre personaje, dictate de poziția socială și interesul fiecăruia. Viziunea regizorală este aplicată pe linia realismului în interpretare și vizualizare teatrală.

În sprijinul interpreților, se alătură viziunii regizorale și scenografia realizată de Puiu Antemir – decor și Clara Labancz – costume. Cu inventivitate, Puiu Antemir construiește decorul pentru cele trei spații în care se derulează acțiunea. Redacția ziarului “Deșteptarea” este marcată printr-un decor ponosit pentru că directorul nu are bani, dar cu calculatoare, cum e o redacție din zilele noastre. Biroul din casa profesorului Alexandru Andronic cel preocupat de studierea istoriei lui Alexandru cel Mare, are firește, o bibliotecă sufocată de cărți, o hartă și un modest calculator. Biroul lui Grigore Bucșan, omul de afaceri, este ultramodern, cu tablouri abstracte dar cu sens, cu un geam imens în fundal care oferă priveliștea orașului în care reclamele luminoase indică firmele afaceristului. Elementele decorului caracterizează esența personajelor, ca și costumele Clarei Labancz create remarcabil pentru a susține tipologia fiecărui personaj, dar și pentru a completa silueta fiecărui actor.

Conceptul regizoral și scenografia oferă actorilor prilejul unor interpretări cuceritoare de meritate aplauze. O adevărată creație minuțios lucrată, realizează George Mihăiță în interpretarea lui Grigore Bucșan. Prezintă un om marcat de preocupări financiare, inteligent în manevrarea afacerilor, cu o ținută elegantă care trăiește dramatic publicarea articolului lui Andronic în ziarul “Deșteptarea”, considerând că îi afectează demersul unei noi afaceri și imaginea personală. Implicarea lui Bucșan cu dramatism în situația creată, dezvăluie însă treptat și partea veroasă a afaceristului, cu finețe marcată de actorul George Mihăiță. Actorul oferă sclipitor un Bucșan al zilelor noastre, un individ, aparent “nobil generos” care sub această platoșa ascunde un caracter abject.

Excelent este Dragoș Huluba care se transpune cu trăire în intelectualul Alexandru Andronic, un profesor ochelarist, un om retras în cercetările sale, rupt de realitatea înconjurătoare. La nuanță interpretează actorul acest personaj, cu sinceritate dramatică în fața publicării cu greșeli de tipar a studiului său despre Alexandru cel Mare în “Deșteptarea”; e disperat și nu poate înțelege atitudinile celor cărora le revendică editarea unei erate. Trăirea dramatică a situațiilor de către Andronic și Bucșan, au drept rezultat un comic exploziv.

Remarcabil interpretează Andreea Samson pe studenta Magda Minu cea apropiată de preocupările lui Andronic, de studiul istoriei lui Alexandru cel Mare. Cu dibăcie actrița sugerează cum personajul se adaptează realității situațiilor iscate în jurul articolului publicat care îl afectează pe Bucșan și le folosește cu inteligență pentru avantajul preocupărilor comune cu profesorul. Andreea Samson definește minunat esența tipologiei unor tineri din ziua de astăzi.

Sandu Pop susține fermecător construcția îngâmfatului director al ziarului “Deșteptarea”, Borcea pentru care meseria de jurnalist șef înseamnă doar câștig financiar și șantaj, dar e ușor de manipulat de cei cu bani. Actorul nu apelează în interpretare la efecte comice, Borcea se implică cu disperare în situație pentru câștigul personal și sugerează tipologia majorității unor așa ziși jurnaliști de astăzi. Preocupat mai mult de profesia de regizor, actorul Dan Tudor reapare acum pe scenă ca interpret al lui Brănescu, ministrul educației, un personaj argument și realizează o compoziție comică savuroasă cu efect satiric, trăită însă intens dramatic în scena cu Bucșan. 

Încântător definește Aurora Leonte pe Ana, îngrijitoarea din casa lui Andronic. Actrița participă cu intensitate la toate vizitele survenite conflictual în biroul profesorului, ia atitudini diverse și când nu are replică, e afectată de situații. Eugen Racoți este unul din marii actori descoperiți în interpretarea unor roluri de plan secund. Firește este senzațional și în cei al directorului tipografiei, Agopian; compune cu mult haz portretul unui om modest, străin de rostul tipografiei și de valoarea banilor. Secretarul de redacție al ziarului “Deșteptarea”, iubitor al muzicii de operă pe care o ascultă mereu, Ștefănescu, prilejuiește lui Marius Drogeanu o apariție admirabilă. Rolul prinde substanță prin interpretarea sa. Ștefănescu al său e detașt de haosul din jur, refugiat în muzică privește totul distant. Regizorul Mircea Cornișteanu folosește pasiunea personajului pentru operă și în ilustrația muzicală a spectacolului. “Cortina” dintre primul act și următorul oferă interpretări celebre din “Traviata” cu sens sugestiv alese. Ilustrația muzicală și “prologul” cu tunete de furtună, susțin sugestiv conceptul regizoral.

Un alt personaj argument în acțiune, Gaby este inventiv prezentat de Smaranda Caragea. Gaby a sa e “actrița” revoltată pentru că nu a fost nominalizată într-un comentariu apărut în ziar și revolta e exploatată cu umor de actriță. Teodora Stanciu în secretara lui Bucșan, se remarcă prin modul deosebit în care transmite prin expresie, că acestă secretară cunoaște foarte bine substratul afacerilor și e atentă la rostul lor. Actrița îmbogățește profilul unui personaj aparent secundar, doar prin câteva apariții. Corecți, dar fără esență profundă în interpretare sunt Ana Maria Turcu și Andrei Runcanu, în ziariștii de la “Deșteptarea”, Pompilia și Voicu.

Acest spectacol are scene de neuit datorită actorilor, cum sunt cele ale întâlnirilor lui George Mihăiță (Bucșan) cu Dragoș Huluba (Alexandru Andronic), cu Andreea Samson (Magda Minu), cu Eugen Racoți (Agopian), cu Dan Tudor (Brănescu), cu Sandu Pop (Borcea), cu Teodora Stanciu (secretara Weber), scene consistente, susținute dramatic cu rezultat satiric strălucit.

“Breaking News” adaptare de Mircea Cornișteanu după “Ultima oră” de Mihail Sebastian este spectacolul “oglindă” a realității noastre, o comedie cu efect satiric direct și prin filmulețul proiectat în final, completat de o amuzantă prezentare a distribuției. Rămâne un spectacol eveniment al anului,

P.S. AN NOU FERICIT, CU INSPIRAȚIE ȘI ATITUDINE, ATÂT PENTRU CREATORII SLUJITORI AI ACTULUI CULTURAL DE TEATRU ADEVĂRAT, CÂT ȘI PENTRU SPECTATORI!